Home » CUGETĂRI CULINARE, HOT, IRISH FOOD, VIAȚA ÎN DUBLIN

Ce-am invatat din jobul de bucatar la gradinita in Irlanda

16 February 2016 CUGETĂRI CULINARE, HOT, IRISH FOOD, VIAȚA ÎN DUBLIN 4,321 views 2 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

Motto: “Pff, dar nu e nasol sa ajungi sa muncesti intr-o gradinita daca deja ai experienta in restaurante si hoteluri in Dublin?
———————————————————-
Stii cand ai impresia – sau, de fapt, cand esti sigur – ca ai ghinioane si nu ai cum sa gasesti un lucru pe care il cauti si de care ai nevoie? Am trecut prin asta acum aproape sapte luni, cand tot ma aflam in cautarea unui al doilea job de tip part-time, job capabil sa-mi asigure ceva ore de munca in diminetile libere ale zilelor in care mergeam la hotel doar dupa-amiaza (adica in timpul saptamanii). Complicata explicatie, m-ai pierdut pe drum?

Revin: fiindca nu pot munci full-time, avand un baietel si Irlanda neavand, din mare pacate, gradinite de stat, ci doar private si printre cele mai scumpe din lume (cam 800-1000 euro pe luna), de mai bine de 2 ani lucrez doar 3 sau 4 zile pe saptamana, in industria hoteliera. Ei bine, vara trecuta am zis sa incerc sa gasesc un job part-time pentru zilele saptamanii in care as putea munci toata ziua, de dimineata pana noaptea, insa nu am ore decat seara la hotel.

gradi1

Am aplicat, s-am aplicat, s-am tot aplicat. Si am asteptat, s-am tot asteptat. Pana cand, undeva in iulie, am vazut un job care mi-a facut frumos cu ambii ochi: citeam descrierea online (part-time, doar doua zile pe saptamana, dimineata) si nu-mi venea sa cred. Am aplicat in miez de noapte, scriind si o nota de prezentare. Era vorba de o gradinita aflata chiar foarte aproape de casa (maximum 2 km distanta, adica 10-12 minute cu masina), nu ca hotelul pentru care trebuie sa strabat 15 km spre sudul judetului Dublin de fiecare data cand lucrez. Si inapoi :D.

Am fost sunat, am mers la interviu, cred c-a mers bine interviul. Managerita ceva mai tanara decat mine, draguta, blonda, zvapaiata si vorbareata in stilul irlandez, decolteu interesant – “Cristi, fii atent!, imi ziceam. Mentine contactul la ochi, nu cobori privirea!”. Am asteptat apoi. A trecut o saptamana. Nimic. Au trecut doua. Nimic. Era sa intonez fara elan clasicul “asta e, nufusafie” si sa merg mai departe. Dar totusi am zis sa insist si am dat un mail de genul “hei, vreo veste pentru mine?“. “Aaaaa, scuze, suntem cam prinsi, de-aia nu am dat semn, nu ca nu te-am vrea“, mi s-a raspuns.

No bun, mi-am zambit, pai atunci hai sa vedem care-i treaba. S-am mers la o alta discutie in care am aflat conditiile, genul de munca, etc. Cand am aflat ca ma vor doua zile pe saptamana, de la 8.30 dimineata la 4.30 dupa-amiaza, am zis ca nu e adevarat. Era (si este) perfect! De la 8.30 la gradinita, la 4.30 plec, conduc o ora pana la hotel, la 5.30 incep la hotel, la 10 seara termin, hop acasa. Si uite asa am ajuns sa am doua zile cu cate 12 ore de munca platite, si nu doar 4.5 – 5, doar la hotel. Si chiar platite ceva mai bine, fiindca, prieteni buni, se castiga mai bine daca faci de mancare in institutii gen spital, gradinita, scoala, azil, etc, decat daca muncesti ca bucatar autentic in mediu ultra-competitiv si super-profesional. Din miracolele industriei ospitalitatii, nu intrebati de ce, ca e prea trist subiectul.

Cam asta cu cautatul / gasitul / detaliile practice ale jobului de bucatar in gradinita. S-o luam acum cu partea mai de baza, cu sistemul de lucru intr-o gradinita. E drept ca au fost doua aspecte importante: de ce as cauta un al doilea job intr-un mediu aparent mai putin competitiv decat cel din zona restaurantelor / hotelurilor si de ce as accepta sa ma duc sa lucrez undeva unde, teoretic, as fi mai mult decat calificat – adica as putea vorbi de o plafonare sau chiar de o regresie in cariera de bucatar. Da, am plecat cu aceste dileme sau temeri, insa mi-au fost spulberate de-a lungul timpului. Facute una cu pamantul, chiar.

A, si inca ceva: pentru acest job a trebuit sa obtin Garda (Garda = Politia Irlandeza) clearance – adica aviz de siguranta – dar s-au ocupat cei de la gradinita sa mi-l obtina, dar si cazier judiciar de la Politia din Romania, obtinut prin Ambasada / procura frate / posta / doua saptamani / 70 de euro mai tarziu.

gradi5

Ce fac exact, la gradinita?

Ma prezint la 8:30 cand deja micul dejun este in plina desfasurare – fiind facut de educatoare, care vin de la 7 dimineata, mic-dejun ce consta in 3-4 tipuri de cereale / paine prajita / lapte / apa. Daca e luni atunci gasesc deja cutiile de legume si de fructe, ce sunt aduse pe la 730-8 dimineata, si mi le aranjez in frigidere sau in camera uscata. Ma uit un pic pe meniul din ziua respectiva, studiez frigiderele, sa fie totul in regula in ele, iar la 9 ma duc in cele sase camere diferite (adica avem sase grupe diferite de copii, de la bebelusi, adica 6-12 luni, pana la pre-school, adica intre 4 si 5 ani) sa colectez urmele mic-dejunului: boluri de plastic, sticle de lapte, cutii de cereale, etc. Tot acum vorbesc cu educatoarele din fiecare clasa despre meniul din ziua respectiva, aflu exact numarul de copii pentru care trebuie sa gatesc, imi notez amanuntele speciale (copilul X nu lactate, copilul Y nu carne, etc) si revin in bucataria mea. Bucatarie care, apropo, nu este una ultra-profesionala, cum este cea de la hotel, de exemplu, ci arata mai degraba ca o bucatarie de casa, doar ca ar un aragaz / cuptor un mic mai mare, mai multe frigidere, doua congelatoare. In rest, masina de spalat este la fel de inceata precum cele pe care le avem fiecare in casa – spre desoebire de cele de 10.000 de euro de la hotel care au ciclu de spalare puternica de 90 de secunde.

Si ce mai fac la gradinita?

Bag o masina de spalat vase si in timpul asta incep sa ma pregatesc de pranz: sa imi tai legumele, sa mai umblu la carne daca e cazul (o decongelam peste noapte, in frigider, de aceea ziua de luni este non-carne, fiindca gradinita este inchisa sambata-duminica), pun oalele pe foc. Bine, la ora 10 am de servit un mic snack, adica fie fructe (in majoritatea cazurilor, uneori iaurt de fructe, uneori prajitura de ovaz – oatcake) ce trebuie spalate, feliate, curatate, aranjate pe farfurii, trimise in cele sase camere.

gradi4

Se termina masina de spalat, iau la mana fiecare vas si-l sterg cu servetel de hartie (nu e voie cu carpe) si il pun inapoi in dulapuri. In timpul asta deja gatesc la doua sau trei focuri pe aragaz, ma duc sa colectez farfuriile de la snack, bag iar o masina de spalat.

Pe la 10.30-11 umblu un pic in hartiile ce le am de completat zi de zi, cam 7-8 diferite: imi notez temperaturile frigiderelor / congelatoarelor, notez detaliile marfii primite dimineata, notez detalii despre carnea ce s-a decongelat sau pe care o bag la decongelat pentru a doua zi, bifez ce am de curatat sau am curatat deja in ziua respectiva, iau temperaturile mancarurilor ce le gatesc (asta pentru pranz si pentru masa de dupa-amiaza, care sunt calde) si tot asa. Daca e marti verific ce cantitati de fructe / legume am si in functie de meniul din zilele de miercuri-vineri, fac necesarul si dau telefon la companie de fructe/legume ce livreaza apoi marfa miercuri dimineata colegei mele care lucreaza in locul meu in restul zilelor.

Intre haos si liniste sfanta

Dupa 11 dimineata incepe perioada aglomerata: mancarea este aproape gata, pentru minimum 50 de copii zilnic si maximum 65 – cum a fost cazul pana acum, o medie sa zic ca este undeva la 60, zi de zi. Prima oara duc mancarea in camera bebelusilor (un pic diferita fata de cea pentru the big boys, adica mai mult piureuri), pe la 11:15 adica, apoi, pana la 11:30, trebuie sa livrez mancare in alte trei camere – si in astea maximum 15 minute trebuie adica sa umplu 30-40 de farfurii cu mancare din 1-2-3 oale (depinde). Trebuie un pic de viteza si buna coordonare / organizare si treaba merge ca unsa. Cele mai mari clase primesc mancare la 12, adica am timp un pic, jumatate de ora, sa-mi revin, adica sa mai curat un pic bucataria, poate chiar eventual oale, poate ceva hartii, etc.

gradi2

Dupa ce servesc si cele doua grupe mari, incepe colectarea de la cele patru grupe mici servite la 11:30: zeci de farfurii murdare adusa inapoi in bucatarie, zeci de pahare (diferite intre clase), in general un mic haos. Umplu o masina de spalat, restul vaselor la mana, rapid, ma apuc apoi sa le sterg, ma duc apoi sa colectez farfuriile goale si de la grupele mari, scot prima masina de spalat, bag alta, curat toate oalele, transpir, ascult Spin FM tare, dansez de unul singur ca si cum nimeni nu ma vede, viata e pe fuga si galagia cuprinde toata gradinita.

La 1 insa e liniste totala: patru din cele sase grupe dorm, bucataria mea e luna si gata pentru serviciul de dupa-amiaza, plec in pauza 30 de minute: stau pe o canapea din lobbyul gradinitei si ma uit pe mobil sau ma duc in micuta si aglomerata incapere a personalului, acolo unde pe patru scaune stau 9 colege, si cu mine zece. Daca deja ne calcam pe bataturi, funduri, genunchi, sani si aproape ca suntem intr-o mica si nedorita orgie, atunci ma duc sa stau linistit pe canapeaua de pe hol. Daca e spatiu, ma intind pe un scaun si ascult discutiile banale ale colegelor mele, intervenind si eu, destul de rar insa, nefiind chiar cel mai popular tip al Planetei. Desi, ar zice unii carcotasi, ar trebui sa fiu, fiind singurul angajat barbat al gradinitei in care lucreaza vreo 18-20 de femei zilnic – de la 19/20 de ani pana la 60 de ani.

Dupa-amiaza

Pe la 1:30/1:40 ma intorc in biroul meu, termenul folosit in gluma pentru a denumi bucataria. E, de fapt, si o mica persiflare pentru cei care cred ca meseriile adevarate si carierele adevarate sunt doar cele aflate in fata computerului, in cladiri de sticla si cu ecusoane la gat.

La 2 am de servit un snack: daca a fost fruct dimineata atunci acum dau iaurt, si invers. Intreb iar fetele de numarul de copii pentru care gatesc (unii pleaca la pranz, unii vin la pranz, si atunci numarul copiilor de dimineata este mereu diferit fata de cel al copiilor de dupa-amiaza), ma apuc de munca: este mai putin de gatit pentru masa de dupa-amiaza (frumos, genial si inspirat denumita “tea” in Irlanda), insa e tot mancare calda: fie sandvisuri la cuptor cu cascaval si sunca, fie fasole cu cartofi, fie orez cu legume, etc.

gradi3

Pe la 2:30 colectez farfuriile de la snack, bag iar masina de spalat, finalizez aproape hartiile de completat, bag viteza sa termin mancarea, la 3:15 duc mancarea in camera de bebelusi, apoi pana la 3:30 in restul de cinci camere. Intre 3:30 si 4:30 trebuie sa ma misc foarte, foarte rapid, mai rapid ca la pranz, chiar, fiindca am de facut curatenie generala in bucatarie, trebuie apoi sa colectez farfuriile murdare din cele sase camere, bag masina de spalat, spal de mana, sterg, usuc, ascult muzica tare iar, transpir, parca as bea un pahar de lapte rece, il beau.

La 4:30 – uneori la 4:25, uneori la 4:35, termin – ultimele lucruri de facut sunt spalatul pe jos, obligatoriu, si inchiderea / decuplarea aparatelor electrice. Pun pe gresie semnul galben de “podea umeda”, inchid usa, ma duc sa ma schimb, fug la masina si hop tai Dublinul de la sud-vest la sud timp de ora pentru cei 17-18 kilometri.

Ce-am invatat din meseria de bucatar de gradinita?

Am asteptat sa fac jumatate de an pentru a scrie acest articol. Am zis ca e cel mai bine asa, este o perioada de timp care imi permite sa trag concluzii.

Am invatat sa gatesc de unul singur cantitati mari de mancare – pana acum gateam impreuna cu colegii de la hotel. Am invatat sa manageriez de unul singur tot ce inseamna o bucatarie: inventar / sunat dupa marfa, stocat marfa, gatit mancare, servit mancare, curatenie. Am invatat sa ma coordonez mult mai bine atunci cand gatesc pe 3-4 focuri in acelasi timp, am de spalat vase si am de completat hartii. Multi-tasking pe care-l faci greu  sau greu&prost daca nu esti focusat. Am invatat mai multe despre ce inseamna un meniu echilibrat pentru copii, care sunt factorii de care trebuie sa tii cont zi de zi (echilibru intre grupele de alimente, conditii personale dietetice, etc).

gradi6

Si da, prieteni, am invatat (dar nu pe deplin, caci nu voi invata nicicand pe deplin) ce inseamna sa muncesti doar cu femei, sa fii singurul barbat din institutie, sa te mulezi sau sa nu te enervezi in functie de starile de bine sau de rau ale colegelor, stari complet schimbatoare de la minut la ora, de la secunda la luna :D. Ce sa facem, mai si glumim.

Am inceput pe un drum nesigur toate aventura muncii de bucatar de gradinita si am ajuns acum sa cred ca il stapanesc. M-a ajutat mai mult decat ma gandeam la inceput ca se va intampla. Voi sta ani de zile aici? Nu, nu cred. E doar o etapa din formarea mea profesionala in industria ospitalitatii. Lucrez insa cu bucurie aici? Da, absolut, desi sunt perioade grele, cum sunt cele de la pranz si de dupa servitul mesei de dupa-amiaza, insa, per ansamblu, imi place sa cred ca efortul din vara trecuta de a cauta un al doilea part-time job a dat roade.

Va doresc numai bine!

Acest website are si o PAGINA DE FACEBOOK (click aici pentru "Like") in care vei intalni mult mai multe informatii decat cele publicate aici: postari aproape zilnice, poze din bucataria mea, de la locul meu de munca, precum si concursuri sau informatii utile.


2 comentarii »

  1. Te inteleg perfect, poate mai putin in partea de organizare day by day, dar pe deplin pentru cea de responsabilitate. Noi gatim pentru 300 zilnic si … dincolo de dificultati vine partea buna: satisfactia ca le dai ceea ce trebuie! 🙂 mult succes! Sa te tii energic!

  2. Felicitari tine-o tot asa sa-ti de-a Dumnezeu multa sanatate…

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>