Home » FOODBLOG IN VALENCIA, HOT, REPORTAJ FOODBLOG

Jurnal de Spania 5: Mercado Central – Valencia

17 August 2010 FOODBLOG IN VALENCIA, HOT, REPORTAJ FOODBLOG 4,354 views 3 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

La Boqueria din Barcelona (AICI aveti foto+video) m-a impresionat foarte mult, atunci cand am vazut-o, in vara lui 2007. Si pentru oricine ajunge in Barcelona si e interesat de mancare piata aia reprezinta ceva special. Insa de atunci am mai ajuns prin multe piete europene, si nu numai, care m-au impresionat mai mult, in primul rand prin varietate. As aminti un singur exemplu: senzationalele piete in aer liber din Palermo (AICI fotoreportaj), ceva de vis, prin care m-as plimba zilnic sau din care mi-as lua zilnic produse proaspete si de calitate, suficiente doar pentru ziua respectiva – daca as locui acolo.

Si acum mai vin in fata voastra, prieteni, cu un alt exemplu de piata care m-a impresionat mai mult decat La Boqueria. Se cheama Mercado Central si se afla in centrul Valenciei.

Pregatiti-va, intram impreuna intr-un templu al iubitorilor de mancare proaspata si de calitate!

Mercado Central a fost ridicata in anul 1914 si de atunci a ramas una din cele mai mari piete agroalimentare din Europa. Fiind situata chiar in centrul orasului, este usor accesibila iar de jur-imprejurul ei se afla o gramada de terase, magazine sau de alte obiective importante turistice ale Valenciei.

Am fost interesat in primul rand de legume, fiindca daca tot le-am redescoperit cu mare iubire in ultimii 2 ani, de cand mi-am schimbat incetul cu incetul modul de a manca, am zis sa le vad asa, la liber, pe mese, si sa gust din ele. Totusi, legumele din Irlanda nu sufera nici o comparatie cu cele din tarile aflate sub soarele cald. Si atunci m-am infruptat acum cu niste rosii foarte gustoase, din care am muscat cu pofta, ca din mere sau piersici, asezandu-ma pe un colt al pietei, alaturi de o bucata de branza si niste masline :) . M-am simtit bine.

Zona de peste si de fructe de mare proaspete este intinsa, cred ca ocupa un sfert din toata hala. Si am admirat, pe langa tipurile cunoscute, ditamai caracatitele, de 10-12 kilograme, sau sepii si calamari de 7-8 kilograme, adevarati monstrii – vedea-i-as in farfuria mea, alaturi de ulei de masline, usturoi si patrunjel :) .

Din Mercado Central nu puteau lipsi jamboanele imense de serrano, o desfatare nu doar la nivel vizual dar si la cel olfactiv.

Vorbind un pic de preturi, ele sunt cam asa, din ce-am retinut: rosiile erau intre €1 si €2 kilogramul – majoritatea sortimentelor, pe usturoi am dat €3 pe jumatate de kilogram, pestele era de la €2 kilogramul de sardine la €7/8 cel de specia mai deosebita, fructele de mare erau ieftine – de la €2 calamarii si sepiile mici, la €8/10 crevetii, dar si pana la €60 la langustine sau creveti uriasi. Merele si piersicile erau pe la €1.5 euro, vinetele cam un euro kilogramul.

Piata e deschisa de luni pana sambata, insa la ora 2 se inchide, pentru obisnuita pauza de dupa-amiaza a spaniolilor. Am prins si eu un astfel de sfarsit de prima parte a zilei, in care comerciantii isi inchideau tarabele, isi acopereau marfa, trageau obloanele si….fuguta acasa, la masa. Frumos.

In ultimul episod dedicat Valencei si Spaniei, am sa va povestesc despre paella, cum altfel, despre horchata -  o bautura laptoasa si foarte rece, facuta dintr-o specie de alune de pamant din regiunea Valenciei, plus alte alte bauturi specifice orasului.

Toate bune, dragi prieteni!



3 comentarii »

  1. visul meu e sa am in orasul in care traiesc o piata aprovizionata asa nai ales la capitolul peste/fructe de mare. Dar cred ca pentru asta trebuie sa emigrez un pic, in Bucuresti sunt slabe sanse, in afara de cateva “tarabe” in hypermarketuri. in plus, daca am avea o asa constructie drept piata in Romania, probabil ca multi ar crede ca e muzeu :D

  2. Sincer, si eu incep sa ma gandesc serios la posibilitatea ca in ceva timp sa plec din Dublin spre o tara mediteraneeana. La iubirea pentru gastronomie pe care o am……ma rog, sanatosi sa fim :) .

  3. in Bucuresti avem si noi destule pietze cu tot felul de produse destul de bune si proaspete etc, de la tzarani, doar ca la noi abia acum au inceput sa le modernizeze (pe unele dintre ele, dar nu prea sunt fonduri, asta e pb, din nefericire pt. noi). Se organizeaza si targuri de produse traditionale (sortimente de miere, branzeturi, carnati etc), in Bucuresti, chiar des in ultima vreme. Pacat insa ca nu prea avem ochi pt. ele (ni se pare mai usor sa le trecem cu vederea si sa ne grabim sa le ‘ridicam in slavi’ pe ale altora, care stiu sa le aranjeze mai frumos/civilizat si sa le scoata in evidentza) si ca nu prea stim sa le apreciem… Si in unele hypermarketuri unele dintre produse ar putea fi cumparate tot de pe la unii tzarani si fermieri locali (dar la pretzuri mai mici si mai avantajoase – direct de producator etc, apoi revandute si cu adaosul comercial ‘de rigoare’ – idem si multe dintre restaurantele bucurestene si din celelalte orase ale tarii, folosesc tot produse cumparate de la taranii nostri etc). Iar in Dublin (ca mai peste tot in lume, dealtfel – nu exista oras fara pietze), pe langa destule alte piete, este si o piatza dintr-un lantz ceva mai mare din tot Regatul Unit – piatza Wholefoods Market (www.wholefoodsmarket.com/products/produce.php), doar ca pretzurile nu sunt chiar la indemana oricui… asa ca tot supermarketurile raman de baza (dar majoritatea lor cumpara si destule produse proaspete de la fermieri etc, asa ca nu intzeleg ce tot atata fobie si prejudecati – nejustificate, dupa umila mea parere – ca au numai produse de proasta calitate sau modificate genetic etc – nu sunt toate, iar pe cele modificate genetic, de ex. specifica ‘GM’ – ‘genetically modified’, sau pe ouale ne-organice ‘eggs from caged hens’ etc. Uneori am putea produse care au fost importate chiar de la noi din tara la pretzuri f. mici, si apoi revandute ‘la ei’, in diverse tari, dar cu preturi mult mai piperate – bineinteles ca atunci avem ochi pt. ele, ca parca arata mai bine cand sunt aranjate mai frumos in rafturile lor…:)) Personal, mi s-a intamplat sa cumpar miere si imbracaminte la pretzuri destul de ‘considerabile’, si nu mica mi-a fost surpriza cand m-am uitat pe etichete, din curiozitate, sa constat ca scria pe ele: ‘made in Romania’ sau ‘product imported from Romania and Hungary’ etc. De ex. in Japonia, in unele cartiere de bogatani unele dintre vinurile cele mai scumpe ca pretz – si implicit, de calitate buna – sunt importate tot din tara noastra). Si exemplele ar mai putea continua, dar ma opresc aici, ca deja am scris prea mult. :) Ideea principala era ca ar trebui, in primul rand, sa incercam sa fim mai buni sustinatori/suporteri ai propriilor noastre produse (caci, slava Domnului, avem destule!), iar in al 2-lea rand, ca produse bune se gasesc peste tot in lume, bani sa ai!…

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Voi șterge atacurile la persoană, înjurăturile sau reclamele dar și mesajele offtopic, pentru care există mailul.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>