Home » FOOD BLOG ÎN MADRID, HOT, REPORTAJ FOODBLOG

Jurnal de Spania 2: Madrid – O piață gourmet și creveții bunicului (VIDEO)

5 August 2010 FOOD BLOG ÎN MADRID, HOT, REPORTAJ FOODBLOG 1,930 views 7 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

Cele trei zile din Madrid au fost pline si am reusit, in mare, cu o exceptie pe care o regret enorm (dar de care voi vorbi in urmatorul episod, ultimul, dedicat Madridului), sa fac ce mi-am propus, chiar daca am fost toropit de caldura cu care, recunosc, ca nu mai sunt obisnuit dupa 2 ani si jumatate de Irlanda.
Prin urmare, azi va duc la Mercado de San Miguel, o piata interioara destul de fancy de langa Plaza Mayor, in centrul Madridului, dar si la Case del Abuelo (Casa Bunicului), un local micut si intim, fara fitze, in care de-abia ai loc sa stai in picioare, si unde se servesc creveti si…….atat.

Mercado de San Miguel


O hala veche, bine intretinuta, clasica, adaposteste standuri de mancare proaspata, nu multe, de calitate si scumpa, dar si standuri care servesc mancare gata preparata, in special tapasuri. Nu e o piata clasica, asa ca in Romania. Fiindca cineva m-a intrebat care e treaba cu tapasul, voi explica foarte pe scurt, pentru cei care nu stiu bine, desi cititorii foodblog stiu atat de bine treburile astea. Tapas este o portie mica de mancare, servita pe farfurii mici, pentru un om, iar in varianta racion(es) portia devine dubla, pentru doua persoane.

Standurile de mancare proaspata din Mercado de San Miguel constau, in principal, din fructe de mare si peste, dar si legume si branzeturi, plus carne sau ceva fructe.

Intamplator, berea de jos e chiar berea mea :) , €2,50 paharul.

Am luat un “platouas” :) cu 8 felii de paine prajita acoperite cu felii de caracatita, sardine, midii, cod cu legume, cu doua tipuri de icre si cu somon. 1€ felia.

Si eram alb pe fata si pe maini, ca inca nu ajunsesem in Valencia maritima :) .

Dupa acest mic moment de relax, am trecut la partea a doua, ca doar ma respect, si am optat pentru un gazpacho si pentru un mic sandvis cu jamon de pata negra, un porc un pic mai inchis la culoare si la copita, care lasa o aroma mai speciala carnii. Mai mancasem si in toamna, in Portugalia, pata negra.

Apoi i-am admirat pe tipii care taiau felii de jamon pentru clienti.

Dupa care am admirat localnicii, de la femeile care erau in pauza de lucru pana la pensionarii care se delectau cu stridii, intr-o impletire de varste foarte reconfortanta.

Mercado de San Miguel e un loc pe care vi-l recomand pentru a zabovi o ora, sa beti si sa degustati cateva tapasuri.

La Casa del Abuelo

Cautand inainte locuri speciale, m-a atras ideea unui mic si vechi local (exista din anul 1906!), La Casa del Abuelo (adresa: C/ Victoria, 12, 28012 Madrid, langa piata Puerta del Sol) care serveste doar creveti, in doua feluri: fripti pe plita (gambas a la plancha) sau prajiti in ulei de masline cu verdeturi si usturoi (gambas al ajillo). Alaturi de vinul casei, sau de bere.

In local se sta in picioare, fiindca are doar o singura incapere, asa cum se vede in poza de mai sus, si nu au loc mai mult de 10-12 persoane, in acelasi timp. Evident, nu putea lipsi abuelo (bunicul), care prepara crevetii in fata clientilor. Pe cei fripti ii pune pe plita apoi arunca sare peste ei, ii tine cam un minut pe o parte. Cei in ulei de masline si verdeturi cu usturoi sunt facuti asa: vasul de lut in care se afla ulei de masline cu cateva seminte de ardei iute se incalzeste bine, apoi se pun crevetii decorticati si cu o lingurita un amestec de usturoi tocat si patrunjel maruntit. Se prajesc cam un minut, din ce-am vazut. €8 fiecare portie. Am cumparat patru astfel de vase, asa ca stiti ce voi gati in curand :) .

Si iata si un video de 40 de secunde cu bunicutul in actiune, preparandu-mi crevetii in ulei de masline si usturoi cu patrunjel. Sa traiti bunicilor, acolo unde-mi sunteti acum si va odihniti.

Asta am luat si eu, creveti in ulei de masline si usturoi, un clasic mediteraneean pe care-l ador.

Zilele urmatoare va urma ultimul episod dedicat Madridului, cu o tenta (si) dulce, iar saptamana viitoare o sa va delectez, sper, cu aventurile culinare din Valencia, patria paellei. Nu, in Madrid nu am mancat paella, m-am tinut pentru Valencia.


Citeste si primul episod dedicat Madridului!



7 comentarii »

  1. Mda, ok, sunt suparata acum :) )
    Bravo, super. Vreau de toate dar mai ales vreau stridii si caracatita. Si jamon si… etc. Creveti cu usturoi fac mereu (nu-ti trebuie vas special, sa stii)
    BTW, n-are importanta mare, dar tapa – pl. tapas (nu merge tapasuri ;) )
    Cele pe paine se mai cheama si pintxo, cel putin eu asa stiu.

  2. Foarte fain articol, cu informatii turistice pretioase. Mi-a placut mult si filmuletul.
    De remarcat crevetii mediteraneeni, care sunt rozalii in stare cruda. Dupa ce sunt gatiti capata o nuanta mai aproape de alb.

  3. Frumos! Buna cerveza pe caldura :)

  4. yummi …mi a lasat gura apa mai ales ca imi plac la nebunie crevetii …
    astept paella ..wish where there with u

  5. Ajung şi eu în Maddrid în octombrie, deci este foarte util foiletonul tău.
    :-)

  6. @Lola – normal de vas, insa am mania asta, de a incerca sa cumpar exact vasul in care am mancat ceva ce m-a impresionat, cum am facut si-n Marrakech. Da, asa e cu tapas pe paine.
    @Radu – multumesc.
    @Delicioasa – nu mai zi, ca fara 3-4 paharute d-astea nu faceam fata pe zi. Pe langa cei 3 litri de apa.
    @tania – daca citeste jumatatea mea ce-ai scris ma pune pe grillul incins :) . da, urmeaza din plin paella din Valencia.
    @Magda – ma bucur atunci, urmeaza si-n ultimul episod despre Madrid cateva ponturi bune.

  7. Originea tapas-urilor este interesanta: pentru a preveni consumul exagerat de alcool, acum mai mult timp (probabil evul mediu sau imediat dupa) s-a emis o lege/ decret regal prin care toti carciumarii erau obligati sa acopere (tapar) paharul de bautura cu o feliuta de paine cu ceva comestibil deasupra (jamon, queso, etc).
    Pintxo este numai de tortilla. tapa nu este 1/2 racion, pentru ca intr-un bar poti cere 1 tapa, 1/2 racion sau 1 racion entera.
    Interesanta de asemenea este marimea tapas-urilor: daca in Catalunya nu prea primesti tapas, cu cat mergi mai spre sud cu atat se poate obtine 1 tapa mai mare, astfel incat cu 2 cervezas poti sa si cinezi.
    Printre tapasuri mai pot fi incluse: aceitunas verdes (masline verzi) evident fara paine, sangre (blocuri mici de sange solidificat) care merge mai bine cu 1 vaso de vino tinto (rioja – de exempu), un fel jumari (foarte grase fara nici un gust), care se servesc mai mult iarna.
    :-) )))))))))
    Un saludo

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Voi șterge atacurile la persoană, înjurăturile sau reclamele dar și mesajele offtopic, pentru care există mailul.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>