Varianta mea de cartofi la cuptor
18 June 2010
40,655 views
17 Comentarii
Una dintre cele mai ieftine si folosite garnituri din lume, cartofii la cuptor, reprezinta o mancare atat de comuna incat, din pacate, de multe ori, se prepara in acelasi fel, in acelasi fel, in acelasi fel. Si uite asa ne pomenim dupa ani buni ca inca ne plac cartofii la cuptor, dar i-am vrea parca altfel.
Pe langa grill, unde, totusi, variantele sunt destul de limitate in a prepara de mancare, cuptorul are un spectru mult mai larg, aproape nelimitat. Imi place sa fac de mancare la cuptor. Si da, mereu mi-au placut cartofii la cuptor. Insa in ultimele luni am tot testat diferite variante, cu gandul nu numai de a obtine ceva mai gustos decat modul in care i-am mancat ani buni de zile, dar sa arate si mai bine.
Testele mele nu au fost ceva organizat, nu vreau sa credeti asta, ci, pur si simplu, multiple incercari in ultimele luni, cand, atunci cand am facut cartofi la cuptor, de fiecare data am incercat sa schimb modul in care ii aduc in forma finala, de a fi gata de mancat. [AICI aveti o alta varianta de cartofi la cuptor, a lui Florin / Crazy Mother Cooker].
Si uite asa, dupa, cred 12-15 teste diferite, acum vreo saptamana am reusit sa dau de un mod de a face cartofi la cuptor pe care am de gand sa-l imbratisez mult timp de acum incolo. Micul meu secret consta in folosirea sosului de soia si a pudrei de turmeric (curcuma). Deci nimic complicat 
.
Pe scurt, ingredientele pentru cartofii la cuptor in varianta mea:
- un kg de cartofi noi de mici dimensiuni, eu iau baby potatoes de fiecare data, care sunt buni pentru salate sau pentru cuptor;
- doua lingurite pudra de turmeric (in orasele maricele/mari ale Romaniei o gasiti 100% la magazine mai mari);
- 4 linguri de sos de soia din categoria celor inchise de tot la culoare;
- cateva linguri de ulei de masline;
- o ceapa rosie;
- 4 catei usturoi;
- sare grunjoasa;
- piper;
- cimbru, rozmarin sau oregano uscat.
Preparare:
Intai am spalat bine cartofii, i-am curatat cu ajutorul unei perii speciale de legume, fara sa le iau coaja cu cutitul, iar cartofii usor mai mari i-am taiat in doua/trei bucati. I-am pus apoi in apa fiarta, la foc mediu, timp de 5 minute.
I-am scos, i-am spalat cu apa rece, apoi i-am pus intr-un bol mare si am inceput sa-i amestec cu sosul de soia, cu uleiul de masline, cu pudra de turmeric, cu sarea grunjoasa, cu usturoiul zdrobit (cu lama cutitului ), cu ceapa rosie taiata rondele sau bucati mai mari, cu oregano si rozmarinul uscat.
I-am asezat apoi in vasul de ceramica in care fac deobicei cartofii la cuptor. Vas uns in prealabil cu ulei de masline (se poate si cu unt). Am mai turnat pe deasupra inca 2-3 rotocoale de ulei de masline apoi am pus vasul in cuptorul preincalzit la 200 de grade, pe un etaj inferior insa in cuptor. Dupa vreo 20 de minute am scos vasul si am mai amestecat cartofii, pentru ca cei de la fund sa ajunga la suprafata si sa prinda si ei coaja maronie inchisa. Apoi inca vreo 20 de minute la 200 de grade, am scos vasul, am mai pus doi catei de usturoi proaspat, inca 2-3 rotocoale de ulei de masline si inca 7-10 minute la cuptor.
In final, cartofii ies moi, cu un gust usor dulceag, fara a fi influentati major de soia si de turmeric (cine lucreaza constant in bucatarie cu soia si cu turmericul stie ca aceste doua produse nu schimba mult gustul mancarii la foc mare), arata excelent, sunt foarte gustosi.
Acum, cantitatea de sare grunjoasa si de usturoi poate varia de la caz la caz, dupa propriile gusturi, cantitatile puse de mine sunt pentru un nivel mediu (deci nu sarat, dar sub nici o forma nesarat, iar gustul de usturoi e mai degraba slabut, decat puternic – totusi cred ca voi incepe si eu sa pun mai mult usturoi). Ideea e ca nu am vrut sa schimb gustul cartofilor, am vrut doar sa dau aroma si culoare. Si cred ca am reusit. Am facut deja de 3 ori in ultima saptamana si ies exceptional de fiecare data. Evident, merg mancati si fara carne, in perioadele de post, cine tine, sau de catre vegetarieni.
Toate bune va doresc!
Chiar ca sunt buni asa.
Arata nemaipomenit de bine si, sigur sant deliciosi.
Cu permisul tau salvez si eu reteta.
O zi buna.
19 June 2010 la ora 05:10