Mic dejunul gurmandului
27 April 2010
6,127 views
9 Comentarii
Marea majoritate a diminetilor imi sunt ocupate, culinar, de cereale si fructe uscate cu lapte. Cand insa raman in pana de lapte sau de cereale, intervine mic dejunul sarat in viata. Cum a fost si astazi, cand, din cauza de lipsa temporara de cereale, si fiindca aveam carnati proaspeti arabesti de miel in frigider (miel/verdeturi/chili), am zis ca asta e, la treaba, sa prepar un mic dejun satios, energizant si, in special, gustos, asa cum sade bine unei dimineti cu cer senin.
Cum azi noapte masina ne-a facut o paine integrala, am zis sa speculez acest moment, fiindca, din punctul meu de vedere, painea integrala merge mai bine la un mic dejun sarat (bine, in general, painea integrala merge mai bine, dar asta-s eu 
).
Așa că:
1. Am pus carnatii (trei bucati mici, legate intre ele, cam 100 de grame) proaspeti in tigaia incinsa (fara alt ulei adaugat), i-am lasat cam 3-5 minute pe o parte, apoi i-am intors, dupa ce am mai aruncat din grasimea scursa;
2. Am spart un ou si l-am aruncat in tigaie, in mijlocul carnatilor, in cavitatea din centrul acestora;
3. Sare, piper, capac adaugat, inca 3-4 minute, foc stins, final.
Pe o farfurie, am taiat o felie mare de paine proaspata integrala, iar deasupra acesteia am luat cu o paleta carnatii si oul si i-am pus peste felia de paine. Alaturi, jumatate de rosie cu putin ulei de masline, si trei frunzulite de coriandru proaspat.
Preparatul merge excelent cu orice tip de carnati proaspeti, aveti insa grija sa fie mai subtiri, iar eu am avut varianta iute a acestora, dar cred ca merg si carnatii care nu sunt iuti.
Daca doriti sa repetati acasa acest preparat, pe care l-am denumit mic dejunul gurmandului, atunci va doresc pofta buna, fiindca succes veti avea, iar timpul total de preparare este de maximum 10 minute.
Cu toate ca micul dejun e cea mai importanta masa a mea (fara ea nu pot sa functionez corespunzator) totusi asta e cam mult
.
De obicei ma limitez la oua fierte sau romanesti (omletele sunt pentru week-end). Carnati nu pot sa inghit cu noaptea in cap…
27 April 2010 la ora 14:55