Cristi Roman 26 April 2010 CONCURSURI, ȘTIRI 611 views 3 Comentarii Trimite pe mail

Asa cum am spus, in acest articol voi grupa cele 11 incercari facute de cei 11 concurenti care se bat pentru doua premii gustoase. Ei au avut de ales unul dintre cele 5 preparate propuse de cei patru membri ai juriului. Voi publica de la fiecare textul reproducerii retetei, precum si cate 3 poze. Termenul limita de primire a incercarilor facute de concurenti este vineri, 30 aprilie, ora 23:59. Jurizarea va avea loc apoi in weekend si luni, 3 mai, vor fi anuntati cei doi castigatori. Succes!

Lucia Hayden (a ales Ossobuco milanez, facuta de membrul de juriu Crazy Mother Cooker)

Aceasta este reteta pe care eu am ales sa o reproduc, si nu imi pare rau, a fost delicioasa. In principiu am urmat pas cu pas reteta Crazy Mother Cooker. Diferentele ar fi urmatoarele: o data cu vinul am adaugat si un paharel de brandy, am folosit stock de vita facuta de mine si congelat, in loc de unt obsinuit am folosit unt clarifiat si in ziua in care am shoppinguit eu nu am gasit cimbru proaspat de nici o culoare, asa ca am pus uscat, in schimb am gasit frunze verzi de dafin, ceea ce a fost o surpriza.

Am tavalit ossobucco prin faina asezonata cu sare si piper, le-am rumenit in ulei de masline si unt topit, apoi le-am scos pe un platou cald si am continuat calirea cu baconul cubulete, ceapa si legumele pe care am ales sa le toc mai grosier, sa nu se sfarame in timpul fierberii indelungate.

Am pus si capatanile de usturoi sectionate in doua (eu am folosit doua pt ca erau mici), vinul si coniacul si am lasat sa fiarba cateva minute, apoi am adaugat carnea, rosiile cubuletele, plantele aromatice si stockul, pe care intre timp l-am incalzit. Am adus la punctul de fierbere apoi am acoperit oala si am bagat-o in cuptor 3 ore, la foc mic, sa nu am grija ei pe foc. Am sevit cu risotto alla milanese, un risotto basic, dar imbunatatit cu sofran.  A fost delicios, carnea nu s-a sfaramat in schimb se topea in gura. Aromat, suculent, sosul desi mi-ar fi placut sa scada mai mult, a fost de vis.

Daiana Butuza (a ales Muschiulet de porc cu sos de ciuperci, facuta de membrul de juriu Retetele lui Radu)

Am inceput cu spalatul si curatatul muschiuletului de porc, iar dupa aceasta operatiune l-am lasat la marinat peste noapte intr-o saramura facuta din 5 L apa, 3 linguri de sare, 2 fire de cimbru, 2 de rozmarin, 4 catei de usturoi zdobiti, 3 foi de dafin si cateva boabe de piper (am dat in clocot toate ingredientele si am adaugat apoi muschiuletul in saramura rece).

In ziua urmatoare am scos muschiuletul din saramura, l-am sters bine, l-am lasat la zvantat la temperatura camerei, iar apoi l-am taiat felii de cca 2 cm pe care le-am prajit in 3 linguri de ulei de floarea soarelui. Am scos apoi carnea si am pastrat-o la cald, dupa care am adaugat ceapa taiata marunt, am calit-o pana s-a inmuiat; apoi am adugat ciupercile feliate, le-am asezonat cu sare si piper si le-am sotat aprox. 3 min. Aici m-am jucat cu focul: am adaugat 2 linguri de brandy peste ciuperci si le-am flambat pana cand s-a stins flacara. Desi la inceput pregatisem 500 ml smantana (32% grasime), am folosit in final doar 250 ml, deoarece mi-am dorit un sos mai dens. Am mai lasat cateva secunde smantana cu ciupercile pe foc, am oprit aragazul si am adaugat o legatura de marar tocat. Am savurat acest preparat delicios alaturi de un pahar cu vin rosu demisec.

Multumiri lui Radu pentru reteta!

Oana Milea (a ales Ossobuco milanez, facuta de membrul de juriu Crazy Mother Cooker)

Ossobuco alla milanese este un preparat foarte ușor de realizat și extraordinar de gustos, dacă se respectă o regulă de aur: carnea nu se fierbe, ci se înăbușă. Am folosit doar ingredientele specifice acestui preparat, nu se folosește nici morcov, nici apio sau bacon, cel puțin nu în varianta alla milanese. În prima poză, cea cu ingredientele, nu veți regăsi supa de carne pentru că era pe foc, la fiert.

Cu chef de gătit, poftă de mâncare și răbdare (!!) am început prepararea: bucățile de rasol se curăță de pielea în exces (unde este cazul), se crestează usor în 4 locuri (în acest fel nu se mai strâng și îndoaie la fiert, marea problemă a rasolului care nu este preparat cum trebuie) și se tăvălesc ușor prin făină. Ceapa tăiată foarte fin se rumenește câteva minute, până se înmoaie, în tigaia în care am pus 3 linguri de ulei de măsline și 50 gr. unt. Când este gata, adică moale și sticloasă, știți voi, se strecoară printr-o sită foarte fină și se pune deoparte. Turnăm înapoi în tigaie amestecul de ulei și unt folosit la călirea cepei și punem bucățile de rasol la rumenit 2-3 minute pe fiecare parte. În acest moment adăugăm un pahar de vin alb, sare, piper, pulpa de roșii și ceapa călită mai devreme, un polonic de supă de carne fierbinte și un capac!

Și de aici începe lungul drum al bucății de rasol, tare ca pingeaua, către acel preparat minunat, fraged, zemos, care se numește ossobuco alla milanese.

Potrivim focul (nici prea puternic, nici prea slab) și lăsăm la fiert în jur de 2 ore, adăugând din când în când câte un polonic de supă de carne fierbinte, atunci când vedem că a scăzut sosul din cratiță și se descoperă carnea. Cu 5 minute (nici mai mult, nici mai puțin) înainte de a opri focul se adaugă gremolata, care este ESENȚIALĂ. Fără gremolata preparatul nu are niciun farmec, amestecul acesta de coajă de lămâie rasă, pătrunjel proaspăt tocat și usturoi (în anumite cărți de bucate se recomandă și un mic file de anșoa, l-am pus și pe acesta) îi conferă o savoare minunată (încercați și îmi veți da dreptate). Tradiția spune că garniturile acceptate pentru ca ossobuco alla milanese să fie într-adevăr ”alla milanese” sunt risotto alla milanese (neapărat să nu lipsească la preparare prețiosul șofran și măduva de vițel – eu am luat-o de la un alt rasol) sau mămăligă (polenta, ca să fim în ton cu rețeta). Pe al meu risotto alla milanese l-am lăsat puțin al dente și mai uscat, cum îmi place mie. Se mănâncă cu poftă mare și mult sos!

Succes tuturor!

Mihaela Ghinescu (a ales Quiche cu spanac, branza de capra, pui si usturoi, facuta de membrul de juriu Foodblog)

M-a atras reteta aceasta pentru ca intradevar este delicioasa, iar daca nu ar fi atat de calorica as manca in fiecare seara…
Ce mi s-a parut provocator la reteta incercata de mine a fost lipsa gramajului la ingrediente…pentru mine a fost foarte greu dat fiind faptul ca sunt incepatoare…mi-a fost greu sa intuiesc, dar se pare ca am fler de cuzinera si am pus exact cat ar fi trebuit…;)sunt mandra de rezultat…am pregatit quiche-ul in 4 etape: blatul, pregatirea ingredientelor, compozitia si asamblarea.
Ingrediente:
Blat:
- 250 gr faina;
- 100 gr margarina;
- 500 ml apa;
- o lingurita sare.
Compozitie:
- 1 ceapa;
- 50 gr piept de pui fiert;
- 500 gr spanac;
- 250 gr smantana grasa;
- 3 oua (in fotografie sunt 4 oua, dar in momentul prepararii am realizat ca trei oua imi sunt de ajuns);
- 100 gr branza de capra;
- 500 gr branza de vaci;
- 3 fire usturoi verde;
- 1 ardei rosu;
- 2 catei de usturoi.
Prima etapa:
- am pregatit blatul: am amestecat faina cu untul (netopit), am adugat apa rece de la frigider, iar la final am pus doua lingurite cu sare…am amestecat inca odata si apoi am pus blatul la frigider (cateva ore).
Etapa a doua:
- am spalat spanacul
- am taiat cubulete legumele (ardeiul, ustoriul verde si cel uscat, ceapa);
- am pus ceapa la calit…am adaugat pieptul de pui si le-am luat de pe foc;
Etapa a treia:
- am pregatit compozitia: am pus in acelasi castron: ceapa si pieptul de pui calite, branza de vaci, branza de capra, smantana, usturiul verde si pe cel uscat, ardeiul rosu, spanacul si ouale.
Etapa a patra:
- am pus blatul pe forma unui bol de cereale si am adaugat compozitia. Am bagat bolul la cuptor, la foc mare, aproximativ 30 de min.

Silviu Petrescu (a ales Risotto alla marinara, facut de membrul de juriu Foodblog)

Un risotto mai incercasem si altadata pe baza unei retete foarte asemanatoare, deci m-am incumetat, a ramas sa incerc de curiozitate si quiche-ul maine, dupa ce am facut azi blatul si l-am lasat la frigider.
Instructiuni de preparare? Cele de baza, mentionate, dar cu urmatoarele exceptii/artificii:
- am calit si niste tulpini de telina tocate impreuna cu ceapa si usturoiul – cu acest amestec am “imbracat” orezul vreo 10-15 minute pe foc mic, cat sa il sticlesc putin. Am adaugat aici si vreo 2 fileuri de ansoa tocate marunt, just for fun
- in loc de vin am folosit un paharel de martini, are o aroma deosebita (putin dulceaga dar deloc gretoasa, trust me – merge orice alt vermut);
- in loc de fructe de mare am folosit doar creveti intregi, curatati cu grija (am lasat doar coada sa poata fi apucati cu mana); i-am tinut vreo ora la frigider intr-un bait cu ulei de masline, zeama + putina coaja de lamaie, otet balsamic, vreo 2 capere, putin vin, cimbru;
- stock-ul l-am facut din vegetale, resturile de la creveti si vreo 2 capete de peste;
- cat timp am avut grija de orez sa se umfle, am aruncat crevetii pe un gratar incins, impreuna cu niste ardei rosu taiat mai mare; initial (vezi poza 1) aveam de gand sa pun pulpa de rosii, insa am renuntat ulterior, ma gandeam ca nu se vor mai vedea bine crevetii deja portocalii;
- la final cand am stins focul am pus putina smantana dulce in loc de unt, un strop de ulei de masline, foarte putin usturoi tocat marunt, parmezan proaspat ras si o gramada de patrunjel – nu ar fi trebuit insa sa le amestec pe toate, crevetii ar fi aratat mult mai bine “peste” orez decat “imbracati” cu orez…
Lessons learned:
- bobul a fost numai bine fiert, nici crocant nici lipicios – perfect timing;
- ar fi mers poate ceva picant amestecat pe-acolo (putin ardei iute sau cativa stropi de tabasco?) – de gustibus;
- daca nu amestecam crevetii cu totul in orez poate reuseam sa punctez mai mult la impresia artistica… Dupa cum se vede, unul dintre ajutoarele mele s-a luat cu mainile de cap !
Oricum, pentru a doua incercare la asa ceva nu mi-e rusine deloc cu ce a iesit, dovada ca a mai ramas doar o mica portie pentru a doua zi.
P.S. Ajutoarele mele din poze nu au patit absolut nimic pe timpul prepararii !

Silvia Boutiere (a ales Risotto alla marinara, facut de membrul de juriu Foodblog)

Toate retetele propuse pentru participarea la concurs sunt excelente dar am ales  risotto alla marinara pentru  imi place in mod deosebit acest preparat, fin, aromat, capricios (spun unii)  nu foarte usor de realizat dar care te raspalateste pe masura la final prin gustul lui.
Nu am inlocuit nimic, nu am schimbat nimic in realizarea ei, am adaugat doar  o tija de telina si un amestec complicat  (cumparat de la un magazin de condimente, special pentru supele cu peste sau fructe de mare ) de seminte de coriandru, coaja de nucsoara, cardamom, stea de anason, seminte de fenicul, pe care le-am fiert intr-un saculet al lor la prepararea stockului pentru risotto.
Ingrediente necesare pentru risotto : 250 grame orez pentru risotto (arborio am pus eu), 2 linguri  ulei de masline extravirgin, 2 catei de usturoi, 3 cepe mici echalote, 200 grame de fructe de mare (am folosit   fructe de mare proaspete : creveti nedecorticati, inele de calamar si 3 sortimente de scoici ( midii, palourde si amande), o conserva de rosii decojite, un pahar de vin alb sec, o legatura de patrunjel verde, o nuca de unt, sare, piper proaspat macinat.
Ingrediente pentru stock: fructele de mare pentru risotto, o tija de telina, cateva tije de patrunjel, cateva rondele de morcov, o bucata de pastranac, 2 rosii decojite, o ceapa mica, putina sare, putin piper proaspat macinat, saculetul cu lingura de condimente pentru supe de peste pe care l-am descris mai sus.
Preparare stock: am cladit intr-un vas mai inalt fructele de mare, am adaugat legumele si verdeata, putina sare si un litru pe apa rece. L-am lasat sa fiarba minute 20 de minute de cand a inceput sa clocoteasca, spumandu-l cu grija atunci cand a fost cazul. Midii am avut cumparate in cantitate mai mare si nu le-am folosit la rissoto pe cele fierte in stock pentru ca ar fi fost prea fierte (ele sunt gata in 5 minute daca sunt proaspete) asa ca pentru risotto le-am fiert separat doar 5 minute in putin vin. Sincer am preferat sa il fac doar cu fructe de mare fara peste ca sa pastreze aroma pura a fructelor de mare. L-am filtrat si l-am pastrat la cald.
Preparare risotto: intr-un vas am pus uleiul de masline la  incins, am adaugat apoi ceapa si tija de telina taiate cubulete si le-am lasat sa se patrunda putin la foc mic, amestecand cu grija. Am adaugat apoi orezul si l-am lasat sa se imbrace putin in stratul de ulei incins pana a devenit translucid. A venit momentul ca vinul alb sa isi aduca contributia, l-am turnat peste orez si l-am lasat sa clocoteasca pana ce a fost absorbit de orez. Dupa aceea se adauga pe rand cate un polonic de stock si se amesteca incet  asteptand ca orezul sa fiarba si sa se incorporeze lichidul. Operatiunea se repeta cu rabdare timp de aproximativ 15 minute, la foc mediu.
Dupa aceea degustam orezul si daca este aproape facut, putin uscat in mijoc doar este momenul sa adaugam fructele de mare, rosiile decojite maruntite, usturoiul zdrobit si patrunjelul verde maruntit. Amestecam cu grija si mai adaugam putin stock daca trebuie si mai lasam pret de 2-3 minute sa se patrunda aromele, stockul este bine sa fie adaugat spre sfarsit in cantitati mici ca sa nu avem un risotto prea apos la final. Dregem cu sare si piper. Dupa ce decidem ca operatinea este incheiata si mirosul  lui ne invaluie in modul cel mai placut, inchidem focul si adaugam untul. Parmezan nu am adaugat, am simtit ca untul este suficiet pentru aceasta combinatie.
A fost cel mai bun risotto alla marinara pe care l-am mancat vreodata, multumesc pentru reteta. A fost execlent si datorita faptului ca am facut stockul in casa si pentru combinatia perfecta de ingrediente, pacat ca era foare tarziu si lumina nu m-a ajutat sa fac pozele cele mai reusite.

Brindusa Scheaua (a ales Ossobuco milanez, facuta de membrul de juriu Crazy Mother Cooker)

Recunosc ca, atunci cand am vazut cele 5 propuneri de retete, n-am stiut pe care s-o aleg. Nu am putut niciodata suporta examenele de tipul: din cele 3 exercitii rezolvati 2. De unde sa stiu eu daca o sa-mi iasa pina la sfirsit, chiar daca inceputul pare promitator? Pai, puteti spune, concursul asta e diferit: daca gresesti ceva, arunci si faci din nou. Nimeni n-o sa stie. Ba nu! va raspund eu. EU o sa stiu. Si o sa fie ca si cind as trisa. Si atunci m-am hotarit: aplic regula mea legata de gatit – sa fie ceva nou!
Din toate mincarurile, Risotto si Ossobuco erau niste necunoscute pentru mine. Si atunci a inceput documentarea. Nici nu va puteti imagina ce fericita am fost cand, dupa ce am rasfoit cateva carti, am vazut ca, de fapt, Ossobuco milanez se serveste alaturi de risotto.
Spre deosebire de reteta lui Florin, eu am folosit supa clara de vita facuta in casa (Maduva de la oase am pus-o in risotto). Am pus telina de-a noastra taiata bucatele si usturoi tocat (adaugat odata cu legumele). Si fara rozmarin, pentru ca sotul meu (care s-a bucurat nespus de rezultat) nu il agreeaza.

In rest, reteta asta e asa buna ca nu lasa loc la interpretari. Toata minunatia asta a tronat  alaturi de un risotto galben (facut si el pentru prima oara). Bineinteles totul a fost presarat cu gremolata (amestec de usturoi, patrunjel si coaja de lamaie). Foarte, foarte bun.

Magda Achim (a ales Prajitura cu branza dulce, facuta de membrul de juriu Bucatar Maniac)

Prăjitura cu brânză e ceva ce nu trebuie ratat sub nicio formă, mi-am spus depăşind chiar şi teama că nu voi fi în stare să întind aluatul extrem de fraged. Mai eram sceptică şi cu privire la cartoful fiert din umplutură. Cred, totuşi, că am pus unul prea mare.

Poate de-aia a ieşit şi cam galbenă, mai galbenă decât a lui Bucătar Maniac, nu doar de la ouăle de la găinile noastre de la ţară. Stafidele, fără de care nu îmi închipui cum ar arăta o prăjitură cu brânză, au stat o vreme în rom. A crescut destul de mult şi nici nu s-a lăsat după ce am scos-o din cuptor. Mi-a ieşit faza cu aluatul, iar umplutura aş fi mâncat-o înainte să o bag în cuptor.

Nu cred că mai e ceva de adăugat. O prăjitură simplă şi savuroasă.

——————————————————————-

FINAL DE CONCURS, CONFORM REGULAMENTULUI.

CEI DOI CASTIGATORI VOR FI ANUNTATI LUNI, 3 MAI, IN JURUL PRANZULUI (ORA 13/15), PE ACEST BLOG SI PE FACEBOOK. TOT ATUNCI, NOTELE COMPLETE PENTRU TOTI CEI 8 FINALISTI, DIN PARTEA CELOR 4 JURATI.

MULTUMIM PENTRU PARTICIPARE!

VOR URMA ALTE CONCURSURI IN 2010 PE FOODBLOG.RO.

Recomandă pe Facebook