Rețetă: Tajine marocan de pui cu legume și couscous
Ieri seară am avut iar chef de mâncare marocană, așa că m-am gândit să combin cele două feluri tradiționale marocane, tajine și couscous. Bine, doar primul e 100% marocan, al doilea aparține zonei maghrebiene. Și cum încă mai avem condimente speciale aduse chiar din Maroc, de anul trecut, treaba a fost supersimplă. Gătesc acum tajine cum aș face pâine prăjită. Doar că durează ceva mai mult
.
Ingrediente:
- patru jumătăți superioare de pulpă de pui, fără pieliță;
- doi cartofi medii;
- un păstârnac;
- 4 căței de usturoi organic;
- 2 morcovi organici;
- o lingură ulei de măsline;
- sare, piper, verdețuri uscate;
- praf galben de curcuma (turmeric), praf special de tajine (amestec roșu marocan din 12-14 condimente).

Preparare – cu 3 ore înainte, puiul a fost amestecat cu verdețuri uscate, o lingură de ulei de măsline, sare, piper, verdețuri uscate (busuioc, cimbru, dafin), o linguriță de curcuma și apoi a stat la frigider până la momentul final al preparării. Baza vasului de tajine a fost unsă cu câteva picături de ulei de măsline, apoi am început să așez pe straturi felii de păstărnac, cartofi și morcovi, după fiecare strat presărînd praf roșu de tajine. După două straturi am pus pe deasupra și puiul pregătit înainte, apoi am mai pus pe deasupra, pe unde am mai apucat, cartofi/morcovi, păstârnac. Tot între straturi am pus și usturoiul tăiat mărunt.



Am acoperit apoi baza vasului de tajine cu capacul special în formă de con și l-am dat la cuptor la temperatura maximă, 220 grade. După vreo 30 de minute am verificat prima oară, apoi l-am mai lăsat încă 45 de minute. Cartofii se fac cel mai repede, urmați de păstârnac și apoi de morcovi. Carnea de pui iese fragedă și parfumată. Observați ce aspect are la exterior, pare a avea pieliță coaptă pe ea, însă carnea a prins această culoare de la praful de tajine. Sper că observați și aburul ăla parfumat
. Aoleu, vă cam fac poftă cumva ?


Paranteză – Nu (mai) bagatelizați păstârnacul. E o legumă ieftină subapreciată, din păcate, în bucătăria românească, unde se folosește în principal la ciorbe și cam atât. Însă păstărnacul merge făcut piureu, chifteluțe și aș putea continua cu exemplele. Avansați-l în grad, ne-am înțeles
?
Alături, am servit tajineul marocan cu couscous, pe care l-am preparat simplu, după ce se adaugă apă fierbinte în el și se lasă câteva minute pentru a absoarbe lichidul și a se umfla ușor.

Concluzie – Dacă reușiți să găsiți în București praful special de tajine atunci puteți trece la realizarea acestui preparat, care este foarte simplu și minimal ca ingrediente, după cum sper că ați constatat. NU vă apucați fără acest amestec special de condimente. Curcuma se găsește și în București, praful de tajine trebuie să-l găsiți la magazine arăbești. Acestea…..nu știu sincer unde, nu mai știu Bucureștiul de aproape 2 ani. Mai rămâne, veți zice, problema vasului de tajine. Ei bine, bucătăria românească are vase de lut cu capac, dacă le veți găsi și smălțuite, atunci e cam rezolvată problema. Mai trebuie ca vasul să aibă în capac o mică gaură, pentru ca aburul să iasă din vas, pentru a preveni astfel ca mâncarea să devină prea zemoasă, moale. Pentru cei din străinătate sarcinile-s mai ușoare, fiindcă există comunități arăbești mai numeroase decât în România, momentan, și atunci condimentele și vasele speciale sunt mult mai ușor de procurat. Noi avem chiar în Dublin un magazin unde se găsesc vase de tajine de diferite mărimi.
Vă doresc un weekend linișit alături de cei dragi și poftă bună sănătoasă și gustoasă!
————————————————————————————-
Bonus:
AICI – cum am preparat și tajine de miel.
AICI – serialul dedicat special vacanței în Maroc, din martie 2009.



Minunat arata! Ai dreptate cu pastarnacul! Noi nu prea il folosim la valoarea lui. Mie imi place la ghiveci de legume de exemplu. Dar am vazut ca Jamie Oliver il folosea des ca si garnitura si de cand sunt la dieta Rina si nu pot combina carne si cartofi, il folosesc si eu ca garnitura. Este delicios pastarnacul, imi place mai mult decat telina.
Cu vasul este o problema, ca nu prea se gasesc smaltuite, ci doar din lut ars, ceea ce nu e chiar la fel. Eu am unul care a patit un accident, am ramas fara capac, si nu gasesc de nici un fel. Cu mirodeniile este ceva mai simplu de gasit, spre bucuria mea. Vad ca pana la urma ai ramas la ideea unor retete cat mai variate si sanatoase, deci felicitari!
Un weekend minunat sa ai langa doamna ta si prieteni!
5 February 2010 la ora 08:00