ElBulli, cel mai bun restaurant din lume, se închide pentru doi ani

Home » ȘTIRI

ElBulli, cel mai bun restaurant din lume, se închide pentru doi ani

Cristi Roman

16 February 2010

ȘTIRI

698 views

5 Comentarii

Trimite pe mail

Însă nu de acum, ci din 2012. E vorba de ElBulli, desemnat 5 ani la rând de către majoritatea publicațiilor de specialitate drept “cel mai bun restaurant din lume”. ElBulli este terenul de joacă al lui Ferran Adria, unul dintre cei mai renumiți șefi ai gastronomiei moleculare. Bănuiesc că nu mai trebuie să menționez că ElBulli are de ani buni maximul Michelin, adică 3 stele.

În prezent, la fel ca în ultimii 20 de ani, ElBulli este deschis doar 6 luni pe an, în a doua parte a anului. Deja rezervări pentru iunie – decembrie 2010 nu se mai pot face, iar pentru perioada iunie – decembrie 2011 se va anunța în septembrie orarul rezervărilor. Apoi, sezoanele 2012 și 2013 vor fi închise, Adria argumentând că are nevoie de mai mult timp alături de familie. ElBullishit, ca să zic așa . Însă restaurantul pierde bani, în ultimul an fiscal Adria și partenerul său de afaceri declarând pierderi de peste €500.000. În perioada în care va fi închis, restaurantul va fi înlocuit cu o academie pentru studierea gastronomiei moleculare, mult mai profitabilă.
În fiecare an aproximativ două milioane de oameni din toată lumea se luptă pentru a obține rezervări în acest restaurant, situat pe Costa Brava, în localitatea Roses/Cala Montjoi, la 170 de km nord de Barcelona.
Interesant e că în weekendul 13/14 februarie a circulat un zvon conforma căruia Adria ar fi declarat că ElBulli se va închide definitiv până la urmă, însă spaniolul a infirmat personal luni zvonul.
Comunicatul oficial din partea restaurantului este AICI (pdf).

Recomandă pe Facebook

Taguri: RESTAURANTE, spania

5 comentarii »

Cum naiba nu este rentabil daca este plin in permanenta?! Probabil ca tot surplusul monetar se duce pe chiria celor 6 luni cat sta inchis? N-am trecut pe acolo, nu stiu mai nimic despre El Bulli, dar pare o afacere prost condusa. Sau exista doar de “amoru’ artei”…

A comentat Radu Popovici
21 February 2010 la ora 10:04

Cred ca sint foarte scumpe si ingredientele, cheltuielile cu angajatii, desi multi lucreaza acolo pe gratis, fiindca e apoi o carte de vizita fabuloasa ca bucatar sa zici ca ai lucrat la ElBulli.

A comentat admin
22 February 2010 la ora 12:28

restaurantul nu e rentabil pentru ca in primul rand e deschis doar 6 luni pe an, iarin celelalte 6 luni se face research si pregateste meniul, timp in care costurile merg dar veniturile nu. in al doilea rand, restaurantul era deschis doar pentru cina (recent au bagat si pranz), cu zi libera lunea parca, ceea ce reducea si mai mult posibilitatea incasarilor. in fine, in al treilea rand, preturile au fost tinute relativ jos, tocmai pt a da sansa oricui sa poata manca acolo si nu doar miliardarilor care mai mult ca sigur ca ar fi mers si la 2-4k pe persoana (acum e cam 2-300 pe persoana, in functie de ce vin bei).

in alta ordine de idei, desi restaurantul e pe pierdere, grupul pe ansambul o duce foarte bine din vanzarea de carti, albume, si alte chestii endorsate de Feran Adria, asa ca nu le plangeti de mila.

A comentat Florin
22 February 2010 la ora 13:49

uite aici si un articol foarte interesant din The Guardian in care Ferran Adria explica pe larg cum sta treaba cu profitul sau mai precis cu lipsa lui http://observer.guardian.co.uk/foodmonthly/futureoffood/story/0,,1969713,00.html

A comentat Florin
22 February 2010 la ora 14:16

In ceea ce-l priveste pe acest domn bucatar nu ma indoiesc de maiestria lui ci doar de ingredientele folosite avand in vedere ca este adeptul bucatariei moleculare.Anul trecut a suscitat o polemica la televiziunea italiana deoarece au fost cativa bucatari care l-au contestat si de aici o mare polemica a aragazurilor(sau a cuptoarelor)in traducere libera!Ca rezultat in Italia acum e interzis folosirea aditivilor alimentari in restaurante!De aceea mie nu-mi inspira incredere si cred ca lumea s-a cam saturat sa nu stie ce are in farfurie.dani

A comentat daniela
25 February 2010 la ora 13:09