Home » PAPABUN ÎN GRECIA

Jurnal de Grecia 3: O masă perfectă în Keramoti

29 September 2009 PAPABUN ÎN GRECIA 7,049 views 6 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

Închei astăzi călătoria culinară din Grecia, de la începutul lunii septembrie (AICI e partea 1, AICI e partea 2), cu imagini de la una dintre cele mai bune mese din viața mea.
E genul de masă care-mi va rămîne ca reper, sper, toată viața de acum încolo, nu numai cînd va fi să mă gîndesc la mîncarea grecească, dar și la ideea de atmosfera generală de la o masă.
Sincer, nu mai știu cum se cheamă acest local în care am luat masa în ultima seară a minivacanței grecești – dacă veți ajunge însă în Keramoti vreodată am să vă ofer toate amănuntele ca să recunoașteți acest local și să luați masa aici.
Sincer, parcă ochisem încă din prima seară localul – am văzut că era unicul plin ochi din cele 15-20 taverne din sat. Ne-am uitat pe meniul afișat în față (cu poze cu tot), dar am înghițit în sec și am plecat mai departe fiindcă nu aveam loc. Însă în ultima seară am zis “gata, aici mîncăm azi“. Și ne-am dus înăuntru, am dat de un nene care părea a fi și patron și chelner (genul de om micuț, la vreo 50 de ani, băgat în priză, cu ochii-n 9 locuri), i-am zis că vrem o masă de trei, și-a rotit ochii prin local și ne-a spus să revenim în 10-12 minute, cînd se va elibera una. Am ieșit din local și ne-am așezat pe borduri, la vreo 20 de metri, așteptînd în răcoarea serii trecerea minutelor. Minute care s-au scurs pînă la urmă și am fost invitați, dîndu-ni-se și o masă foarte bună, într-un colț al localului, la geamul care rînjea și spre trotuar, de unde vedeam tot localul.
După vreo 3-4 minute de așteptare, a venit un tip la vreo 35 de ani să ne pună imensul șervețel de hîrtie pe masă și să ne aducă din partea casei trei pahare cu ouzo, băutura nelipsită la masa de seară în localurile adevărate.
După vreo alte 15 minute am dat și comanda, de data asta bărbatului cu care vorbiserăm prima oară. Păcat că nu i-am făcut poză, deși ne-am gîndit la un moment dat: parcă era un administrator de bloc, băgat în priză, cu un maiou gri pe el și foarte prietenos. Ne-a oferit și îndrumări în meniu. Am așteptat apoi ceva să vină mîncarea, dar am zis că e de bine, se face atunci, cel puțin preparatele calde. Între timp, seduși de ouzo și de atmosfera din local, ne-am pus la povestit, la făcut poze, și tot așa.
Și a început festinul: salata grecească a fost divină, adică brânza feta de vis, amestecul perfect între ceapa roșie, uleiul de măsline, zeama legumelor și ierburile de deasupra. Pentru prima oară în viața mea am mîncat cu plăcere ceapă roșie crudă. Tzatziki a fost și el mult diferit față de cele din primele două seri, al naibii de gustos și de consistent. O altă gustare a fost brînza feta făcută la cuptor în staniol, cu roșii.
Felurile principale: midii în sos de vin și de usturoi, souvlaki de porc cu cartofi prăjiți (am gustat și eu, frigăruile suculente) și felul meu – ceva ce am mîncat pentru prima oară, în această combinație – calamar mare umplut cu un amestec de brînză feta și roșii, făcut apoi la grătar.
Trebuie să rămîn un pic la acest fel, mi-l recomandase înainte un amic care fusese pe Insula Thasos, adică la 4-5 km de Keramoti. Prima oară l-am căutat în meniu dar nu l-am găsit. Nu m-am declarat învins și am căutat mai bine, mai ales că erau și poze – pînă l-am descoperit. Trebuie să știți că porția a fost mare, cred că întreg calamarul umplut a avut sigur 6-700 de grame. Nu vă spun ce gustoase erau brînza feta și roșiile din burta calamarului… Nu vă spun ce bine era făcut apoi calamarul la grătar….
Și uite așa am savurat vreo oră și ceva masa. La final, tot din partea casei, ca la început, cîte un pahar de Metaxa. Iar după ce am cerut nota de plată, ni s-a adus o farfurie cu felii de pepene galben și roșu reci, tot din partea casei.
A fost o masă excelentă, prin serviciul prestat de angajați – se simțea din plin că era o mare afacere de familie, prin gustul și calitatea produselor, prin atmosfera din taverna plină de turiști străini dar și de localnici.
Nota de plată finală completă a fost de 36 de euro pentru 3 persoane, mai mult decît rezonabil.
Am ieșit plini dar nu sătui cît să nu mai putem merge, am ieșit fericiți pentru seara excelentă, am plecat triști că de-abia în ultima seară am descoperit cu adevărat acest local. Dacă mai ajungem vreodată prin Keramoti, știm unde să mîncăm. Seară de seară.
Cam asta a fost, dragi prieteni, aventura noastră culinară de 3 zile din Grecia. Sper că v-a făcut plăcere.

Acest website are si o PAGINA DE FACEBOOK (click aici pentru "Like") in care vei intalni mult mai multe informatii decat cele publicate aici: postari aproape zilnice, poze din bucataria mea, de la locul meu de munca, precum si concursuri sau informatii utile.


6 comentarii »

  1. foarte fain in Thassos. de doi ani merg acolo in vacanta si am manacat numa peste cat am stat. am stat initial in potos apoi in limenaria.
    mi se pare genial cum gatesc, prawns cum am mancat acolo nu se compara cu nimic 🙂

  2. gratis!!! cu banii astia in Algeria mananci doar o persoana…

  3. @Andreea,
    Din pacate timpul redus nu ne-a permis sa dam o fuga si pe Thassos, desi plecau feriboturi din ora in ora si faceau cam 30 de minute. Am auzit insa lucruri bune – plus ca unchiul/matusa mea se duc acolo constant.
    @Mugur.
    Ete na – asa scump in Algeria? Eram convins ca au preturi ca in Maroc, am mincat ieftin in Marrakech.

  4. guess what, joi plecam in Thassos pentru un long weekend si prindem doar feribotul din Keramoti, ca ala din Kavala pleaca la 19:00 (zburab la Salonic si de acolo cu masina inchiriata) 🙂

  5. @Florin – supertare!
    Pacat ca nu stiu numele localului, dar luati cu voi poza cu terasa, din articolul asta, si o gasiti sigur. Localul e cumva in dreptul zonei de feriboturi, NU e in piateta centrala din Keramoti.
    Sunt supermegainvidios! Distractie placuta!

  6. Incredibil cat chef de duca mi-ai facut, Grecia e aparte, sepii cu feta si rosii la gratar sunt si la localurile din Bucuresti, nu numai ca nu se compara ca gust cu cele de acolo dar costa de zece ori mai mult, unde mai pui ca pe o cinzeaca de Metaxa am dat ultima oara (da, prostie crasa sa nu cer lista de preturi la bauturi) 60 de lei (naiba mai stie cat peste 10 euro inseamna).

    In localitatile neturistice am mancat excelent in orice taverna, mai ales in alea cu musamale pe masa, pe cuvant. Mi-ai pus de un chef de urcat poze din Creta, Granitis, Kavala si Thasos, macar cu amintirile sa mai bantui 🙂

    Multam de fotoreportaje.

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>