Despre serviciile în restaurantele bucureştene
29 October 2007
177 views
3 Comentarii
Citesc cam tot ce inseamna publicatii de food&bar care apar pe piata. Peste tot, vad acelasi lucru: manageri de restaurante care se pling fie ca nu mai au forta de munca specializata, fie ca legislatia nu ii ajuta sa pastreze un om format/specializat de respectivul restaurant. Oamenii se specializeaza si pleaca la mai bine.
OK. Haideti sa o luam asa: e clar, intilnesc si eu din plin in periplurile mele prin restaurante, acest lucru. Oameni care nu au nici o legatura cu tot ceea ce inseamna food&bar: fie ca vorbim de ospatari, fie ca vorbim de bucatari.
Am sa incerc sa tin cumva partea ambelor tabere. Mi s-ar parea firesc ca o parte din profiturile restaurantelor sa fie reinvestite in calificarea oamenilor, si stiu ca acest lucru se intimpla in unele restaurante din Bucuresti. Pe de alta parte, exista inca un numar impresionant de patroni care nu dau nici o valoare formarii profesionale.
Problema ar putea fi rezolvata foarte simplu de catre clienti, daca ar sti mai bine ce sa ceara si la ce sa se astepte de la un restaurant: avem si o masa mare de clienti care cer putin (intocmai ca ansamblul societatii romanesti – multumita cu putin). Daca vocea clientului ar fi autoritara, restaurantele cu servicii proaste ar disparea cu o viteza superioara celei din prezent.
Pe de alta parte, angajatii care se specializeaza pe banii patronilor ar trebui sa fie tinuti cumva, din punct de vedere legislativ, pe o anumita perioada, legati de cei care i-au ajutat sa se formeze profesional. Nu e sclavie moderna, e economie de piata si un oarecare bun-simt. Tine de respectul fata de munca si meseria ta.
E clar ca serviciile din acesti ani sint net superioare celor din anii’ 90. Totusi, observ limpede ca inca sintem departe de a avea o gama cit mai variata de restaurante bune (servicii bune). Iata de ce, vremurile in care vom avea un restaurant cu cel putin o stea Michelin sint indepartate.
Nu stiu daca nu cumva ma repet, dat anunt pe aceasta cale pe gurmanzii care apreciau fantasticul brunch de la Crowne Plaza, ori serile tematice si in special cea indiana, ca Cheful de acolo, indianul Raymond, a plecat. Asta din ciclul “ce e bun dureaza putin”. Raymond, ca sa facem legatura cu subiectul deschis de Cristi aici, era un geniu platit in Bucurestiul anului 2007 de zgircitul Copos cu, daca am auzit bine, 5-6.000 de euro pe luna.
29 October 2007 la ora 15:30