Home » CONCURSURI, HOT

Superconcurs cu ceai de supercalitate de la “Tashi” + o veste minunata pentru proiectul “10.000”

20 November 2013 CONCURSURI, HOT 4,365 views 28 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

Deja am vorbit de atatea ori de pasiunea mea pentru ceai incat cei dintre voi care ma cititi de ani de zile o stiti pe de rost. Pentru ceilalti povestea suna cam asa: sunt un om al ceaiului, nu al cafelei. Imi place cafeaua, o consider o bautura placuta, demna, pe care o beau ocazional. Insa ceaiul e intrat deja in organismul meu sub forma de particule si chiar, cred, ca parte integranta a sangelui :D.

Pasiunea mea pentru ceai a devenit o obisnuinta clara, cred, din primavara lui 2009, cand am inceput sa-l beau zilnic: dimineata ceai verde, seara ceai de menta. Repet: zi de zi. Exceptiile au facut perioadele in care am fost prin vacante, in care nu am tinut cont asa strict de acest ritual (Vacanta = NO ritual, ok? :D). Ca multe lucruri bune din viata mea legate de alimentatie si sanatate, si iubirea pentru ceai a venit tot in urma lecturii, a cercetarii continue. Practic, in 2009 am inceput sa citesc in mod real despre beneficiile ceaiului verde si asa am inceput sa-l introduc in consumul zilnic. Rezultatul, patru ani si jumatate mai tarziu? Pai numai daca ma uit pe pozele din 2009 imi dau seama din prima de un lucru major: in medie cred ca acum sunt cu 10-15 mai slab decat eram atunci. Ceaiul verde este, printre altele, un excelent detoxifiant, preparat si servit corect fiind.

Acum vreo luna, intr-o seara cand credeam (cum cred des, uneori, si in mod real) ca pierd timpul pe Facebook, am comentat ceva legat de pasiunea mea pentru ceai verde la un status al unui prieten comun cu Ionela Oprea, pe care n-o stiam pana atunci, omul despre care va voi vorbi in continuare si care are legatura cu articolul/concursul de astazi. Ionela este managerul ceainariei/magazinului Tashi din Bucuresti (pagina de Facebook AICI), situat foarte central, in spatele Magazinului Cocor, pe strada Baratiei. Ei bine, am avut surpriza sa constat nu doar ca Ionela vrea sa-mi ofere sa degust, fara nici o obligatie, mai multe ceaiuri de calitate (in special verzi, dar nu numai) dar s-a si oferit sa-mi expedieze vreo 20 de sortimente diferite in Irlanda, lucru pe care putine firme il fac, desi transportul nu este chiar atat de scump pe cat se crede ;). Dupa vreo saptamana, ia uitati cu ce m-am pomenit in apartamentul din Dublin :D.

IMAG1520

Nu pot sa va zic cat de fericit sunt sa beau ceai de calitate, si nu comercial, e o diferenta majora la savoare, aroma si gust.  Imi place ca pe fiecare punguta sunt prezentate instructiuni si caracteristici despre tipul de ceai/preparare.

IMAG1522

Am primit ceai verde, ceai alb, ceai galben si, despre asta va voi vorbi astazi, ceai oolong. Pasionatii de ceai stiu ca nu sunt multe plante in sine din care se face ceaiul clasic (adica nu vorbim de ceaiul de musetel, menta sau sunatoare, etc), ci e chiar una, ce se cheama Camellia Sinensis. Stiati ca din din aceasta planta, unica, se fac si ceaiul verde, si ceaiul negru, si ceaiul alb, si ceaiul galben, ceaiul pu-erh si ceaiul oolong? Da, aceeasi planta insa difera modul de procesare, de aici si diferentele de gust si aspect.

Ceaiul oolong – considerat cel mai parfumat dintre toate tipurile de ceai – este produs prin fermentarea partiala a frunzelor de ceai (pentru comparatie ceaiul negru este fermentat total, ceaiul verde nu este fermentat deloc).

Ei bine, impreuna cu Ionela si ceainaria/magazinul Tashi oferim un premiu minunat unui cititor care ne convinge ca este pasionat in mod real de aceasta bautura. Premiul consta in urmatoarele, practic este un premiu-kit (foto mai jos):

– o punga de ceai oolong Ali Shan (din Taiwan), de 50 de grame (credeti-ma ca este cantitate suficienta pentru multe ceaiuri);

– un gaiwan (obiectul in care are loc infuzia ceaiului);

– un vas pentru servirea ceaiului;

– doua cesti;

– o lectie gratuita in ceainarie despre cum se face o infuzie corecta (daca vom avea castigator din Bucuresti sau daca acesta poate ajunge in Bucuresti; daca nu este din Bucuresti si nu poate ajunge la ceainarie atunci lectia se va face telefonic).

Tashi_Compania_Ceaiului

Hai, ca suna bine de tot, stiti ca decat sa organizez concursuri aiurea mai bine nu le fac ;). Aveti termen o saptamana, deci pana in data de 27 noiembrie, ora 23:59 (ora Romaniei) sa trimiteti un comentariu mai jos in care sa ne povestiti interesant relatia voastra cu ceaiul dar si sa dati LIKE paginii de Facebook. Practic, asteptam iubitorii de ceai la acest concurs, dar cine stie de unde sare ceainicul :D.

Si mai stiti de ce am fost ok cu acest concurs/promovare pe Foodblog? Fiindca Ionela si “Tashi” au fost de acord sa acorde un premiu si unuia dintre donatorii din campania sociala “10.000 pentru copii, ce se va incheia pe data de 15 decembrie, prin care vrem sa strangem 10.000 de lei pentru mai multe asociatii de copii din Braila, Calarasi si Iasi. Asadar, orice donatie caritabila de suflet de minimum 50 de lei va va duce automat in tombola finala. Si nu va fi singurul premiu oferit donatorilor, va anunt de pe acum ca vor mai fi premii culinare sau sub forma de bauturi. Hai cu donatia, prieteni, faceti si o fapta buna in prag de Sarbatori, intrati si la tombola cu premii!

Pana atunci insa, bafta la acest concurs! Acum ma scuzati un pic, ma duc sa-mi prepar o noua infuzie cu ceai de calitate ;).

Va doresc numai bine!

Acest website are si o PAGINA DE FACEBOOK (click aici pentru "Like") in care vei intalni mult mai multe informatii decat cele publicate aici: postari aproape zilnice, poze din bucataria mea, de la locul meu de munca, precum si concursuri sau informatii utile.


28 comentarii »

  1. experienta cea mai puternica legata de ceai vine din timpul liceului (am facut liceul militar, la breaza). in acea perioada, cea mai mare delicatesa era sa mananc biscuiti inmuiati in ceai, unsi cu unt si manjiti cu gem. ceaiul era unul dulce, de tei, cu bromura, fara lamaie, dar pentru mine era deliciul maxim 🙂

  2. Sa incerci Pouchong-ul (parca-l vad in poza – trebuia s-o lasi sa se deschida mai mare sa pot eu sa casc gura la ce ai primit :D)! E minunat! Sa le servesti cu placere.

  3. Ali Shan, Mi Lan Dan Cong, Jasmine Pearls.. vad si un puerh pe acolo? Numai bunatati!
    Sa te bucuri de ele!
    De aproximativ doi ani doar de la Tashi si Compania Ceaiului imi aleg ceaiurile, iar cand raman in pana de (ceai) idei, ma surprinde Ionela cu cateva sortimente noi si deosebite. 😀

  4. Sunt o mare consumatoare de ceai…De fapt, asa imi incep ziua, in fata unei cesti de ceai, sorbind cu nesat din licoarea dulce-acrisoara, umplandu-mi narile cu aroma sa de neegalat. Si ziua mi se pare, brusc, mai frumoasa, mai usoara, fara mare bataie de cap…De multe ori m-am gandit ca mi-ar fi placut sa traiesc in tarile asiatice, unde ritualul servirii ceaiului este ridicat la rang de arta! Sau in Anglia, unde ceaiul este baut aproape cu fiecare ocazie. Primele mele amintiri legate de ceai sunt estompate in memorie, pentru ca sunt legate de bolile copilariei cand mama ma obliga sa beau ceai, si asta nu-mi facea prea mare placere. Mai tarziu aveam sa descoper beneficiile si placerea aduse de o ceasca de ceai!
    Consum si ceaiuri rafinate, dar si ceaiuri preparate din plante culese direct de pe camp, fiecare are gustul si aroma sa…dupa fiecare ma topesc!Dimineata abia astept sa ajung la birou pentru a-mi savura bautura preferata…Iar ziua mi-o inchei tot asa…cu ceasca in mana! Ce credeti, am devenit dependenta de ceai?

  5. Relatia mea cu ceaiul a inceput anul trecut, prin influenta unei colege de munca..astfel, totul s-a transformat intr-un ritual zilnic care ne-a legat si ne-a apropiat. Un an dupa, desi traim in doua tari diferite, am pastrat acest obicei de a bea ceai si de fiecare data imi revine in memorie si in suflet imaginea dragei mele prietene, Elena… si uite asa ceaiul a devenit elementul de legatura intre noi doua, inducandu-mi de fiecare data un sentiment de pace, candoare si prietenie.

  6. nu cred ca sunt pasionata de ceai, dar dependenta clar da. de cand ma stiu sunt fana ceai de sunatoare si tei cu miere de tara, ca de, copil crescut la bunici, luam ceaiul dintr-o traista agatata in cuier si il puneam in ibric :> mai nou sunt fana ceai din coji de cacao, recomandat chiar de Ionela la Tashi. cred ca pur si simplu sunt mai linistita si mai fericita cand beau ceai, indiferent de efectele lui (calmare, energizare and so on). beau si cafea, dar cafeaua e asa, medicamentul care ma ajuta sa functionez dimineata si cand nu dorm destul. ceaiul e ceva bun, numai din placere si cu voie buna 🙂

  7. Beau ceai oolong zilnic,de aproximativ 1 an.Am inceput sa beau ceai odata ce am adoptat un stil de viata sanatos,care implica printre altele renuntarea la vicii(aici ma refer la cafea).Si am devenit dependenta de ceai oolong:)).Oricat de mult timp ma invart pe site-ul tashi pe la alte categorii-alb,verde,negru…combinatii,invariabil comand oolong.Imi place la nebunie Da Hong Pao,pentru notele de cacao.Noroc cu cei de la tashi care imi mai trimit unele mostre pentru degustare!Acum mi-au trimis Li Shan,pe care il pastrez pentru o dupamasa perfecta de toamna:).

  8. La inceput a fost un ibric mare, alb, in care mama arunca o mana de flori de tei uscate cand apa era in clocot.

    Florile erau cumparate din piata,erau puse la uscat pe sifonier, in dormitorul mare, si timp de doua saptamani, camera aia mirosea divin! Uscate, indesate in saci de panza si sacii in debaraua cu oale. Aproape zilnic saculetul de deschidea ca bunica sa faca ceai la cele mici.
    La inceput, ceaiul erau de un singur fel: de tei. Si era tare bun. Apoi am crescut, am facut cu cunostinta cu ceaiul de ceapa, cu ala de pelin. Si cu cel de menta. Si daca nu a fost menta, a fost smochin – dar fara zahar, ca zaharul in acest caz face rau si indulcit cu miere. Hai, hai, bea tot….
    Au trecut si vremurile grele, am mai crescut, am iesit in oras si asa am cunoscut ceaiul de zmeura, cel de piersica, cel de portocale, cel cu scotisoara. Am fost pusa sa aleg intre verde si negru – si alegeam in nestiinta de cauza.Nu ma dau in vant dupa ele dar uneori beau cu mare placere….

  9. Recunosc, sunt nici mai mult nici mai putin decat o “tea nazi”. Asa ca ma poti auzi rostind, pe ton serios si nu lipsit de repros: “Ce-i cu acest minunat Sencha care sta de 5 minute la infuzat? Ii ucizi cu sange rece antioxidantii, fie-ti mila!”. Sau “S-o crezi tu ca ce bei acolo este un ceai. Este o infuzie. Infuzie de sunatoare si musetel”. Sau “Nu cumva sa infuzezi chiar acum acel Gyokuro! De-abia ai luat apa de pe foc, da-i pace un pic sa-i mai scada temperatura.”.
    De ce? Foarte simplu: pentru ca imi place ceaiul. Si, ca orice lucru care merita facut, merita facut bine! Asa ca savurez fiecare ceai, fie el alb, oolong, verde, negru sau pu-erh, ca la carte.

  10. Relatia mea cu ceaiul a inceput in perioada liceului, cand in fiecare dimineata mami imi pregatea un ceai din adunare generala(cum zicem noi), adica cu toate plantele culese(tei,menta,musetel,iasomie,afin,busuioc,cozi de cirese etc.).Atunci am inceput sa fiu mai atenta la sortimentele de ceai si sa caut inainte de toate calitatea.
    O experinta mai interesanta a fost cand am participat la o prezentarea cu prepararea ceaiului verde de catre niste japoneze;atunci am vazut ca de fapt ceaiul verde din pliculete nu are nicio legatura cu ceaiul verde din Japonia. Mi-a placut si sper sa mai pot repeta experienta.

  11. Relatia mea cu ceaiul se datoreaza in mare parte pasiunii pe care sotul meu a dezvoltat-o de-a lungul mai multor ani.Daca la inceput ceaiul era doar o placere auxiliara,de mai bine de doi ani a devenit un moment al zilei pe care il astept cu mare interes,stiind ca fiecare sesiune de ceai inseamana descoperirea unor noi universuri olfactive. Asa am ajuns sa savurez multe sortimente de ceai autentic chinezesc si am putut sa-mi fac o idee a ceea ce inseamna aceasta arta. De la Mao Jian,Lung Jing,Pouchong trecand la oolong-urile putin oxidate Huang Jin Gui,Tie Guan Yin,Ali Shan,Li shan si ajungand la sheng pu’er cu a sa aroma vaga de pruna afumata,toate mi-au oferit clipe de delectare.Deasemeni nu pot trece cu vederea sortimentele numite scented(parfumate) gen Jasmine Pearls,Lotus Chun Mee sau Milk Oolong si consider ca acestea ar reprezenta un prim pas in descoperirea fascinantei lumi a ceaiului.

  12. La concursul asta vreau sa iau parte si eu, desi am retineri in general sa particip din cauza unei preconceptii, o imagine nu tocmai placuta pe care ti-o construiesti cu astfel de participari dar ceaiului nu-i rezist si mai ales setului pentru servire.

    Am cautat mult pe net si n-am gasit astfel de recipiente cand am preparat prajitura cu ganache si ceai verde matcha si am vrut sa prezint intr-o atmosfera specific asiatica ca sa ma bucur de cate ori intru pe reteta asta pe blog. Tare mult mi le-am dorit dar n-am gasit.

    Acum bem ceai alb dar este pe sfarsite. Mi-as dori sa prepar ceaiul oferit si sa-l servesc alor mei si musafirilor, asa, ca la carte, cum o cere traditia.

    Multumesc pentru oportunitate.

  13. Relatia mea cu ceaiul a devenit oficiala de mai bine de 4 ani,pana atunci cochetand cu diferite soiuri indiene,chinezesti si ma refer aici nu la infuzii de plante cum gresit se crede la noi. Apoi l-a descoperit in adevarata sa splendoare la compania ceaiului-tashi. De un an de zile mi-am creat si un blog din dragoste pentru ceaiul chinezesc,al carui sustinator am devenit neconditionat.Cat este de sanatos sau ce arome subtile poate oferi,fiecare va descoperi in fata unei cesti,insa ceaiul reprezinta o lume aparte pe care daca o descoperi,nu mai poti sa te intorci la altceva.

  14. Relatia mea cu ceaiul se datoreaza…..cafelei 😀 Bine, mai precis dorintei de a renunta la cafea. Beam cafea in cantitati…prea mari. Beam orice fel de cafea si greu distingeam diferente subtile de calitate. Cafeaua trebuia sa indeplineasca doua conditii: Sa existe. Sa fie in cantitati indestulatoare. Asta pana intr-o zi cand m-am hotarat sa renunt definitiv la cafea.Auzisem vag despre ceai chinezesc da nu stiam cu ce se mananca. Am gasit initial un ceai verde chinezesc la vreo 3 lei suta in piata. l-am luat, l-am baut, nu prea mi-a placut da….am zis ca nu ma pricep. Pe urma am gasit un ceai negru indian la plic……uffff, nici batut nu as mai putea bea asa ceva. Cautand hai hui pe net am gasit un site cu ceaiuri chinezesti si accesorii de unde am luat un gaiwan pe care-l foloseam ca ceasca, imi placea mie asa ca vazusem eu [in filme, sic!!]ca asa beau chinezii. Ownerul site-ului si al magazinului on-line, Cosmin Dordea, a fost cel care mi-a deschis calea, mi-a trimis o mostra de Pouchong impreuna cu gawanul. Aia a fost prima mea intalnire [pe bune] cu CEAIUL CHINEZESC. Am inceput sa experimentez, verde, rosu, wulong, puerh…..aici e buba, am descoperit puerh-ul shou. Mini tuo cha trimise de Cosmin. Prima data am ramasa socat de gust, a doua oara mi-am revenit din soc iar a treia oara m-am indragostit iremediabil de shou. Intre timp l-am cunoscut [pe net] pe Bogdan de la Iasi, priceput la ceaiuri si, intamplator sau nu, iubitor de shou. Voi stiti cum e sa bei ceai cu cineva chiar daca te despart o suta si ceva de kilometri? 🙂 Apoi am cunoscut-o pe Ionela [Ella], mai rar asa om pasionat si dedicat cu trup si suflet. AM inceput usor-usor sa achizitionez accesorii, un gaiwan, doua cesti, inca doua cesti, un vas de servit….Ce sa zic…e altceva decat cafeaua. Ceaiul de calitate te obliga sa-i acorzi atentie si sa-l respecti iar el te rasplateste ca un adevarat nobil. Ceaiul nu e o bautura, ceaiul e o traire, atat interioara cat si exterioara. Si in final totul primeste o amprenta personala a bautorului. Gata, va doresc ceai bun si minte linistita _/_

  15. Ce reprezinta, pentru mine, ceaiul? Probabil, o forma de arta, bazata pe o cultura deosebita, care creaza, in mintea mea, toate aceste legaturi si ma determina sa o apreciez. Pentru mine, este, in egala masura, o bautura si o arta. Ceva, poate, asemanator cu arta culinara. Ca si cum cineva ar orna salata pe un anumit platou. Intr-un mod similar, imi caut si eu un anume ceainic sau bol, un anume material textil sau o tava, o anume culoare. Este si o cautare de frumos.

    De o vreme, frigul s-a instalat si pe plaiurile romanesti, lasand, undeva, departe, serile tarzii, petrecute pe terase, in fata unei bauturi racoritoare.
    Bucurestiul, oferind multe alternative, in privinta relaxarii in miez de seara, ceainariile au devenit o astfel de optiune pentru multe persoane, printre care, ma numar si eu.
    Atmosfera destinsa, intima si o bautura calda, intr-o ceaininc, frumos decorat, sunt numai o serie din elementele, care ne imbie, sa petrecem cateva ore, intr-un astfel de local.

    Desi numeroase varietati de ceai sunt, inca, pregatite, in modul traditional, maniera, in care bem ceaiul s-a schimbat, substantial – in lumea, ocupata, de astazi, majoritatea oamnilor isi beau ceaiul pe fuga si putini sesizeaza, daca este vorba de un ceai banal, produs in masa, sau de un amestec de calitate cu o aroma unica.

    Cele mai bune ceaiuri, pe care le-am gustat, vreodată, sunt ceaiurile chinezeşti (中国 茶: Zhong Guo Chá), cum ar fi iasomia.

    Chinezii împart ceaiul în şase categorii, ale căror nume sunt date de culoarea infuziei şi nu de culoarea frunzelor; aceasta din urmă dezvăluie gradul de fermentare a frunzelor, în ordine crescătoare:
    Ceai, in limba chineză, este茶 (Chá).
    Huang Chá (ceai galben);
    Bai Chá (ceai alb);
    Lu Chá (ceai verde);
    Wulong Chá (ceai “Black Dragon”, ortografie curentă: oolong);
    Hong Chá (ceai rosu);
    Hei Chá (ceai negru).
    Dintre ceaiurile Huā Chá (ceai din flori), face parte şi ceaiul de iasomie, Moli Hua Chá. Acesta, preferinţa mea absolută, în versiunile sale cele mai rafinate, poate fi compus dintr-un ceai alb, parfumat, cu arome foarte delicate.
    Un alt ceai, alb, rar, provenind din provincia chineza Fujian, despre care, se spune, ca aduce noroc, poarta numele de Perle de Panda. Originalitatea acestuia consta in faptul, ca apa, fiarta la 180 de grade, se toarna intr-o ceasca, unde, se afla 2-3 perle amestecate cu frunze de ceai Pai Mu Tan. Se mai poate incerca si 2 Doves Silver Needle, un alt ceai alb, cu aroma proaspata de piersica. Ceaiurile negre, aromate cu flori, sunt cele mai comune, adesea, şi cele mai mediocre, atunci când ”construirea” lor se bazează pe pulberea de frunze, la care a fost adăugată o esenţă, oarecare. Un ceai aromat, bun, îşi datorează calitatea, contactului cu diverse flori, proaspete, şi nu prezenţei unei esenţe.
    Au fost scrise diverse carti despre ceai, printre care, cea mai cunoscuta este Cartea ceaiului, de Lu Yu (localizata in dinastia Tang). Anterior, acestei perioade, ceaiul se bea, doar, ca medicament. Este ceea ce afirma, chiar, Lu Yu, in cartea sa, amintindu-l pe legendarul imparat Shen Nong, considerat descoperitorul ceaiului.

  16. Am descoperit ceaiul într-o iarnă în care am făcut cel mai mare frig din viaţa mea… în Tenerife. Până atunci nu aveam nicio relaţie cu ceaiul, dar petrecând vreo două luni de iarnă fără încălzire în încăperi, soluţia ceaiului era cea mai la îndemână. Aşa că am prins gustul. Şi cum mă plictisesc repede, am început să experimentez cu diversele sortimente. Iar acum am un raft maaaare doldora de tot felul de ceaiuri, iar când ne-am întors din Nepal şi India, am venit cu tot felul de astfel de delicii în valiză.

  17. Multumim, anuntam castigatorul in curand, in seara asta :).

  18. Nu stiu cum sunteti voi, dar eu stau pe ace :D. Abia astept sa anunte castigatorul 🙂

  19. Foarte complicat, insa:
    Locul 1 – Iulian.

    Si fiindca am fost anuntat ca exista si un premiu secund, de consolare, am s-o las pe Ionela, de la Tashi, sa aleaga ea acest premiu de consolare :D.

    Ionela….

  20. N-am avut timp sa citesc restul de comentarii dar povestioara lui Iulian m-a cucerit si nararea amuzant expusa a fost un plus :). Bravo!

  21. Este chiar foarte greu, as premia pe toata lumea.
    Pentru ca din pacate nu pot face acest lucru, am decis sa acord 50 de gr. de Tie Guan Yin, drept premiu de consolare pentru
    Papillon.
    Restul de participanti, daca sunt din Bucuresti, sunt invitati saptamana viitoare la o sesiune de Ali Shan in ceainaria Tashi.
    Va rog sa va anuntati aici participarea, eu va astept cu drag. 🙂

  22. Nu-mi vine sa cred ca am castigat (am vazut si povestioare mai bune ca
    a mea) dar se pare ca asa e. Ma bucur enorm si multumesc celor care au
    considerat ca eu merit acest premiu. As vrea totusi sa impart acest premiu cu altcineva.Am inteles ca premiul de consolare consta in ceai Tie Kuan Yin asa ca va intreb cine vrea Ali Shan-ul meu ? Lasati un coment aici va rog _/_

  23. Iulian…cred ca l-as experimenta eu, daca esti de acord, bineinteles…nu am consumat pana acum sortimentul acesta…multumesc

  24. Deci iata cum de la un singur castigator avem trei oameni care s-au ales cu ceva :D.
    Iulian, Papillon si Veronica :D.

  25. Am adresa lui Iulian, Papillon si Veronicava, va rog sa imi furnizati datele voastre de contact 🙂

  26. Am trimis mesaj privat pe Tashi.Multumesc Iulian, multumesc Food Blog, multumesc Tashi!

  27. OK Veronica, ma bucur ca s-a rezolvat 🙂 Si eu multumesc tuturor.

  28. Papillon, te asteptam pe la noi 🙂

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>