Home » HOT, RETETE

Rețetă: Kefta în sos de roșii cu ouă

4 March 2010 HOT, RETETE 1,156 views 17 ComentariiTrimite pe mail Trimite pe mail

Bine ați venit iar la masa noastră virtuală! Astăzi vă oferim încă un preparat oriental, făcut, dar și povestit, de soția mea, Dora. Citire gustoasă!
Mărturisesc că am o plăcere deosebită atunci când văd o rețetă orientală care presupune mai multe condimente exotice iar noi le avem în casă pe toate :) .
Una din aceste rețete este Kefta în sos de roșii cu ouă. Kefta sunt chifteluțele aromate care se mănâncă în majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu dar și în Maghreb. Rețeta am găsit-o într-o carte despre bucătăriile din Orientul Mijlociu și Africa, pe care am cumpărat-o dintr-o librărie care vinde cărți numai cu preț redus. Numai €4  pe o minunăție de carte care altfel ar fi fost minimum 10-12!
Am mai aflat deasemenea că genul acesta de mâncare să consumă în stațiile de tren sau de autobuz, în viteză, înainte de plecarea în călătorie.

Chifteluțele presupun:
-          500 de grame de carne tocată de miel;
-          o ceapă;
-          un ou;
-          o legătura de pătrunjel;
-          cumin/chimion – o linguriță (noi n-am folosit niciodată cumin în Romania, e acel condiment arhicunoscut pentru bucătăriile orientale și foarte folosit în curry-urile indiene);
-          scorțișoară – o linguriță (e pentru prima data când am folosit scorțișoară pură la o mâncare sărată);
-          ienibahar/allspice – o linguriță;
-          sare;
-          piper;
-          ulei.
După ce am tocat mărunt ceapa și pătrunjelul, le-am amestecat cu carnea tocată. Apoi am adăugat toate condimentele și oul.  Am amestecat bine tocătura și după ce totul a devenit o minge bine închegată, am trântit-o de câteva ori în castron, repetând procedeul.

Cu mâinile umede, am făcut vreo 20 de chifteluțe și, surprinzător, chiar mi-au ieșit micuțe și grațioase, pentru că de obicei n-am răbdare și îmi ies mari și plate. Apoi, le-am prăjit pe o parte și pe alta, la foc mediu.

Cât se prăjeau chifteluțele, am pregătit sosul:
-          două conserve de roșii (inițial am vrut să pun doar o conservă, așa cum e în poză, dar, după ce am văzut câte chifteluțe mi-au ieșit, am folosit două);
-          o legătură de pătrunjel;
-          o linguriță de zahăr;
-          o lingură de ras el hanout (amestec de condiment folosit în bucătăriile din nordul Africii și Liban și care presupune, în principiu, scorțișoară, cuișoare, semințe de coriandru, schinduf, chimion, semințe de fenicul);
-          sare;
-          piper;
-          ulei de măsline.
Într-o cratiță suficient de încăpătoare am pus ulei și roșiile din conservă. Apoi, am adăugat pătrunjelul tocat, zahărul și ras el hanout. Am lăsat să scadă un pic sosul, apoi am adăugat toate chifteluțele. Le-am lăsat la foc mediu cam 5 minute apoi am asezonat cu sare și cu piper.

Și acum urmează partea spectaculoasă a rețetei: am spart 4 ouă peste chifteluțe și sos și le-am lăsat să se facă, 10 minute la foc mic, fără să amestec deloc.

Am servit cu pătrunjel presărat deasupra și cu pita integrală. Tradiția spune că acest preparat se mănâncă doar cu mâna, folosind pâine în loc de furculiță și direct din vasul în care a fost preparată individual porția. Noi am servit mâncarea în mod european și a fost la fel de gustoasă și de aromată :) .



17 comentarii »

  1. Se va comite, suna si arata foarte bine. Trebuie sa iau ras el hanout, nu am.
    Si stiu ca poate fi dedus/aproximat, dar in general ar fi bine daca la conserve ar fi mentionata greutatea. La mine sunt de vreo 3 sau 4 marimi.

  2. Arata foarte bine si sunt sigura ca e deosebit de gustoasa. Nu ai gasit si o alta varianta de pregatire a chiftelelor, in afara de prajeala? Eu nu prajesc nimic din diverse motive (:D), motivul principal fiind ca imi este foare rau de la stomac cand mananc prajit. Crezi ca ar merge la cuptor cu putin sos de rosii? Mi-ai facut pofta si chiar as vrea sa fac si eu.

  3. @Lola – multumim. Da, sorry, conservele de rosii pe care le-am pus au 400 grame/fiecare.
    @Oana – ba da, erau alte metode, insa la reteta asta am preferat sa urmam strict reteta asta, fiindca era prima incercare a ei si am vrut sa ne apropiem cat mai mult de original, ptr. a ne pupa la final cu aroma finala. Oricum, vorbea ca n-am mai mincat din Romania chiftelute prajite, chiar mi-a parut rau ca n-am fost pe faza si Dora le-a pus repede repede pe toate in sos, n-am mai mancat si eu una, pura asa, gata prajita. Mmmmmmm :) .
    Multumim.

  4. Asa ceva trebuie sa incerc si eu, prea bine arata produsul final! Si metoda de preparare (a sosului) e interesanta.
    P.S. E musai sa folosesc carne de miel?

  5. @Alexandrina – reteta noastra e cu carne de miel si fiindca e cel mai folosit tip de carne pentru aceasta reteta. Exista insa variante si cu carne de vita, bineinteles. Sa fie insa un pic, un pic mai grasuta, nu macra/pura.

  6. Bun acest preparat si voi retine reteta pentru a face chiar din carne de miel. Numai ca am si eu aceasta problema cu prajitul si cred ca am sa le fac la cuptor in prealabil si dupa aceea in sos. E poate mai indelungat procedeul sau mai migalos, dar sigur e mai bun pentru digestie. Felicitari pentru acest preparat cu arome orientale!

  7. arata intr-un mare fel, mor aici de pofta, si mai si sunt la cura!:(( eu spun ca ar fi mers excelent asezate in tava, pe pergament si puse sus, la cuptor!

  8. @Elena, Anca – da, cu siguranta data viitoare le vom face tot la cuptor, si ma bucur sa vad ca sunt atatia oameni care prefera metoda asta. Devin optimist si bucuros. Acum am vrut doar sa urmam pas cu pas reteta originala.
    Multumim.

  9. In cazul in care nu ati vazut emisiunea Feast Bazaar v-o recomand cu cea mai mare incredere.

  10. @Mita – cum nu, Berry Vera era unul din favoritii mei in RO. In Irlanda pe Discovery Travel sunt alte emisiuni decat cele din RO si nu-l mad vad pe Vera :( . Nici pe Bobby, nici pe Andrew, nici pe Tony :( . Am altii acum :) .

  11. Dar My Greek Kitchen ai vazut? Este super si am auzit ca fac o serie noua acum.

  12. Am uitat sa zic ca imi pare bine sa mai aud pe cineva ca urmareste toate emisiunile culinare. Eu de cand stau pe acasa nu ratez vreuna.
    Sa inteleg ca acum te delectezi cu Rachel Allen, Antony W T? Am uitat cum se numeste irlandezul de pe RTE1 (miercurea sau joia de la 20.30).
    Noi in Galway mergem la magazinul unui libian si ne aprovizionam cu mirodenii si produse “orientale”. Cand are chef de povestit e o placere sa il asculti.

  13. Parca Nevan Maguire il cheama. Sincer, sunt in era Gordon Ramsay, care e si modelul meu profesional, asa ca, sincer, fara modestie, cred ca sunt unul dintre cei mai mari fani din lume pentru Kitchen Nightmares, The F Word sau inegalabila Hell’s Kitchen.
    Nu prea sunt fan Rachel Allen, parca prefer barbatii chefi, fara urma de sexism, insa pur si simplu cred ca barbatii simt mai bine treburile in bucatariile profesionale.
    Iar de curand vezi ca da BBC2 o emisiune senzationala, Kitchen Secrets, cu Raymond Blanc. De vis :) .

  14. Hmmm….nu-l pot suferi pe Gordon Ramsay. Nici eu nu sunt fan Rachel Allen, dar Tonia Buxton (care nu e chef as numi-o mai degraba “food writer”) mi se pare formidabila. Hugh Fearnley Whittingstall face emisiuni interesante, la fel si Rick Stein. Eu cred ca femeile au un mod diferit de a face lucrurile in bucatarie care este mult mai potrivit acasa pe cand barbatii sunt mai potriviti in bucatariile profesionale. Dar din cate am citit in postarile tale te intereseaza foarte mult partea profesionala pe cand eu vreau doar sa fiu “sefu’ casei”.
    Daca stau sa iti povestesc cate emisiuni culinare am vazut in ultimii opt ani……
    Recunosc ca nu-mi amintesc sa fi vazut vreo emisiune cu Raymond Blanc.

  15. Despre cumin.

    Cuminul a fost cunoscut demult în România, dar niciodată nu a fost cultivat în România. Purta numele de chimion turcesc. L-am identificat într-o veche reţetă de mititei, ce cuprindea atît chimen cît şi cumin.

    De fapt, mititeii au apărut dintr-o întîmplare. Un cîrciumar din Bucureşti a rămas fără maţe de cîrnaţi. Era pe la sfîrşitul secolului al XIX-lea, cînd nimeni nu-şi permitea să ţină tocăturile prea mult, fără un gheţar pe potrivă. A încercat să conserve tocătura cu bicarbonat şi chimen, apoi să simuleze forma cîrnaţilor. Şi a ieşit… ce a ieşit. Una din cele mai reprezentative gustări româneşti. Acum trei ani am găsit un articol despre mititei chiar şi în Chuugoku shinbun (un ziar regional).

  16. Marius, salut. Da, prima oara am zis “mai, ce-i asta, cumin, ca nu seamana deloc cu chimenul pe care-l stiam in Romania” :) .
    Vezi ca o sa te contactez, mi se pare interesant ce faci acolo, dar nu zic acum mai multe :) . Poate scriem ceva :) .

  17. Foarte faina aceasta reteta de kefta, eu stiam ca este tajina de kefta si ca la chiftelute se mai pune si menta si coriandru. Oricum ar fi este super apetisanta! Felicitari

Mi-ar face plăcere să comentezi articolul.

Te poți și abona la comentarii prin RSS.

Voi șterge atacurile la persoană, înjurăturile sau reclamele dar și mesajele offtopic, pentru care există mailul.

Poți folosi următoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>