Carnea de vită, gustoasă dar pretențioasă
Carnea de vită din magazinele din Irlanda e diferită față de cea din România. Este gustoasă, are miros puternic. Mîncam rar carne de vită în România și nu mă atragea prea mult. Plus că restaurantele care se lăudau pompos cu fripturile de vită, nu ascundeau că vita provine din Argentina sau alte țări îndepărtate, și a ajuns congelata în România.
Aici însă, cînd am luat prima oară carne de vită provenită de la fermele irlandeze, am constatat pe loc diferența. Plus că o iau mereu proaspătă.
Problema e că, în multe cazuri, carnea de vită e pretențioasă. Acum 3 zile am luat din Lidl două bucăți de carne proaspătă de vită, pe care le-am și visat pe grătar. Acasă însă, nu știu ce mi-a venit și am băgat-o la cuptor, alături de niște cartofi, ciuperci și ceapă roșie. Și cartofii s-au făcut greu, așa că, per ansamblu, mîncarea a fost gata cred că în patru ore! A ieșit bine însă.
Cu gîndul la fripturile de vită din restaurante, data viitoare nu mă voi mai abate de la primul impuls și voi face grătar din carnea de vită.
Care este experiența voastră cu carnea de vită?


Odata ce-am invatat ce “cuts” (scuze, dar nu stiu ce cuvant in romana se potriveste) merg pentru ce mancare, n-am avut probleme cu carnea de vita.
Nu orice cut merge pentru orice mancare si cine crede altfel va fi dezamagit.
Imi place mult vita, mai ales steak. Preferatul meu este “club”. Sau “rib steak” la cuptor la foc mic si indelungat. Altfel, mai folosesc taieturile mai ieftine (fragede pe masura pretului LOL) pentru tocanitze.
de inceput – http://www.foodnetwork.com/shows/good-eats-beef-map/index.html
sau
http://www.beefretail.org/uDocs/bmezretailcutchart.pdf
5 December 2008 la ora 18:26