Şapte luni de experimente culinare irlandeze
Sapte luni in Dublin au insemnat tot atitea luni de incercari culinare, din toate punctele de vedere. Iata cum a decurs pina acum acest proces:
- Daca ma multumeste ceva cu adevarat in mod special in Dublin, atunci pietele de weekend reprezinta acest lucru. Magazinele/supermarketurile au parte de produsele obisnuite (e adevarat, mai diversificate decit in Romania), asa ca shoppingul facut la 10-14 zile pentru umplerea frigiderului nu reprezinta decit atit si nimic mai mult. Pietele insa sint magnifice. Sint organizate, deobicei, simbata sau duminica, in vreo 20 de locatii din Dublin.
- De ce ne plac atit de mult aceste piete? Fiindca aici gasim cu adevarat nu-stiu-cite-tipuri de masline, nu-stiu-cite-tipuri de piini de casa (piinea cu ceapa e preferata mea, dar nu peste tot o fac ila fel de bine), nu-stiu-cite-tipuri de mincaruri ready to eat (de la clatite imense dulce sau sarate la mincare vegetariana indiana, de la noodless chinezesti la cirnati germani), nu-stiu-cite-standuri cu zeci de tipuri de legume, sucuri naturale de ferma (de mere in majoritatea cazurilor).
- De departe, piata noastra preferata este cea din buricul Dublinului, din Temple Bar, organizata doar simbata. Acolo gasim mereu piinea de ceapa favorita, sau specialitatile indiene. Si nici nu dam prea multi bani – o piine imensa e 4 euro, un fel de mincare e cam 5-6 euro.
- Bucataria irlandeza nu exista cu adevarat: se aseamana extrem de mult cu cea britanica, si aceasta una fara personalitate, asa cum stiti. The New Irish Cuisine e, de fapt, o strecurare de influente mediteraneene sau asiatice si atit.
- Un alt lucru deosebit este reprezentat de festivalurile culinare: au fost trei in cele 7 luni de cind sintem aici! Si toate mari, organizate in locuri bune (centru sau parcuri mari).
- Diversitatea restaurantelor este iarasi un lucru foarte bun, dar am abordat special acest capitol, acum o luna.
Prin urmare, tragind linie, sintem ok (si) din punct de vedere culinar:)).


